Satul românesc şi internetul

Date:

internetE un lucru pe care toţi străinii îl admiră atunci când sosesc în România. Cei veniţi din vestul european ajung cu timpul să-l invidieze sincer. Românii emigraţi duc dorul mâncării de acasă şi… excelentei conexiuni la internet de care au parte marile oraşe româneşti. Potenţialul avantaj tehnologic al României se traduce atât în numeroasele creiere sclipitoare ale IT-iştilor care s-au născut şi muncesc aici, dar şi în viteza conexiunii online. Indiferent cine a croit un clasament sau altul, România este întotdeauna între primele ţări din lume la acest capitol. Şi, cu toate acestea, mai puţin de unul din patru români au acces la acest instrument. Este motivul principal pentru care el rămâne deocamdată un avantaj doar potenţial. Situaţia se poate însă schimba atunci când există bani, onestitate şi bună administrare. Iar când toate aceste calităţi se reunesc într-o iniţiativă comună, energia acestei schimbări devine irezistibilă. Una dintre iniţiativele Strategiei Europa 2020 este Agenda Digitală pentru Europa, un program prin care se încearcă construirea unei pieţe digitale unice bazate pe internetul rapid care să-i ajute pe cetăţenii din toate colţurile Europei să se dezvolte şi să devină o componentă activă a spaţiului european. În cadrul acestei iniţiative, Comisia Europeană a decis să numească un „campion digital” în fiecare stat membru pentru a-i ajuta pe oficialii europeni să promoveze beneficiile unei societăţi digitale. E un lucru pe care toţi străinii îl admiră atunci când sosesc în România. Cei veniţi din vestul european ajung cu timpul să-l invidieze sincer. Românii emigraţi duc dorul mâncării de acasă şi… excelentei conexiuni la internet de care au parte marile oraşe româneşti. Potenţialul avantaj tehnologic al României se traduce atât în numeroasele creiere sclipitoare ale IT-iştilor care s-au născut şi muncesc aici, dar şi în viteza conexiunii online. Indiferent cine a croit un clasament sau altul, România este întotdeauna între primele ţări din lume la acest capitol. Şi, cu toate acestea, mai puţin de unul din patru români au acces la acest instrument. Este motivul principal pentru care el rămâne deocamdată un avantaj doar potenţial. Situaţia se poate însă schimba atunci când există bani, onestitate şi bună administrare. Iar când toate aceste calităţi se reunesc într-o iniţiativă comună, energia acestei schimbări devine irezistibilă. Una dintre iniţiativele Strategiei Europa 2020 este Agenda Digitală pentru Europa, un program prin care se încearcă construirea unei pieţe digitale unice bazate pe internetul rapid care să-i ajute pe cetăţenii din toate colţurile Europei să se dezvolte şi să devină o componentă activă a spaţiului european. În cadrul acestei iniţiative, Comisia Europeană a decis să numească un „campion digital” în fiecare stat membru pentru a-i ajuta pe oficialii europeni să promoveze beneficiile unei societăţi digitale. şi pentru a-şi augmenta oportunităţile profesionale. Peste 9.000 de persoane şi-au găsit un loc de muncă folosind internetul din biblioteci, iar Paul Baran menţionează că 43.000 de fermieri au făcut cereri pentru subvenţii agricole folosind acest instrument.
Am putut vedea ce ar putea însemna o Românie digitalizată la expoziţia organizată la începutul lui noiembrie, la Bucureşti, sub titlul „Inovaţia în beneficiul comunităţilor”. Expoziţia, iniţiată de IREX România sub egida Comisiei Europene, a încercat să răspundă prin proiectele prezentate la întrebarea „ce se întâmplă când inovaţia şi tehnologia schimbă felul în care trăim ca indivizi şi în comunitate?”. Printre proiectele expuse menţionăm:
. Casa viitorului în mediul rural – o echipă de 50 de studenţi de la Facultăţile de Arhitectură, Arte, Construcţii şi Politehnică a construit o casă solară care, în viitor, ar putea fi des întâlnită în satele româneşti. Dacă ar fi produsă în serie, o astfel de casă ar costa 70.000 de Euro şi ar produce cu 2000 kWH/an decât ar consuma. Numele acestui proiect este Prispa.
. Casa Evantai a fost creată de o echipă de la Facultatea de Construcţii din Iaşi şi este o locuinţă cu un preţ sub 30.000 de euro (la o suprafaţă de 100 metri pătraţi) independentă energetic. Ea poate fi transportată cu ajutorul unui camion oriunde, putând fi montată sau „strânsă” în mai puţin de o oră.
. Participantul vedetă la această expoziţie a fost Ionuţ Budişteanu, studentul român care a inventat o maşină autonomă low-cost sigură, capabilă să scadă incidenţa accidentelor rutiere. Maşina foloseşte un miniradar şi o cameră web care poate detecta gropile şi nere-gular-ităţile drumului şi poziţia maşinii faţă de acestea. Pentru proiectul său, Ionuţ Budişteanu a primit premiul internaţional „Gordon E. Moore”. Toate aceste proiecte speciale au fost gândite şi elaborate de oameni cu acces la resurse informaţionale bogate disponibile oricui cu ajutorul unei conexiuni la Internet. Principalul efect al digitalizării României rurale ar fi aducerea mai multor tineri inteligenţi şi îndrăzneţi în faţa acestei extraordinare resurse care este Internetul. Cu siguranţă în satele româneşti neconectate la Internet mai există câţiva copii cu talentul şi inteligenţa lui Ionuţ Budişteanu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Popular

Știri
Dâmbovița

Optimizarea SEO pentru bloguri. Cum să crești organic și să-ți monetizezi conținutul?

În anul 2024, pe măsură ce algoritmii motoarelor de...

Bărbat salvat de la moarte de către pompierii dâmbovițeni 

Un bărbat în vârstă de 70 de ani a...

Clipe de groază pentru un șofer 

Noaptea trecută, pompierii dâmbovițeni au fost solicitați să intervenim...

Incendiu puternic la un lan de grâu 

Alerta s-a dat la 112 și s-a solicitat intervenția...