Zonele calamitate din Dâmboviţa, în atenţia Ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană

Urgia naturii a făcut pagube destul de mari în unele localităţi dâmboviţene. Peste 600 de miliarde lei vechi este valoarea pagubelor în Dâmboviţa. Autorităţile judeţene dar şi centrale caută soluţii la faţa locului pentru a rezolva aceste probleme. Fondurile europene, fondurile ministeriale, ori prin eforturile financiare comune minister-autorităţi locale, toate localităţile afectate îşi pot rezolva problemele. La sfârşitul săptămânii trecute, Doina Pană, Ministru -delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură şi Pasztor Sandor, Secretar de Stat la Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, au efectuat o vizită în mai multe localităţi din Judeţul Dâmboviţa, afectate de calamităţi. Din partea judeţului nostru au participat loan Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Alexandru Oprea, Administratorul Judeţului Dâmboviţa, Carmen lleana Moldovan şi lonuţ Săvoiu, deputaţi de Dâmboviţa, directori din cadrul Consiliului Judeţean Dâmboviţa şi Administraţiei Naţionale Apele Române, primarii localităţilor ce au fost incluse pe agenda vizitei oficialilor guvernamentali, alţi reprezentanţi ai administraţiei publice locale. În localitatea dâm-boviţeană Odobeşti în urmă cu două luni câteva sute de hectare de pădure şi 43 de hectare de terenuri agricole au fost, de asemenea, afectate de revărsarea Argeşului. Autorităţile judeţene şi deputatul lonuţ Săvoiu i-au prezentat ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană situatia de la Odobeşti strict legată de stoparea eroziunii accentuate de mal stâng a râului Argeş în zona localităţii Odobeşti, sat Zidurile, judeţul Dâmboviţa. Din cauza fenomenelor hidrologice petrecute din 1983 şi până în prezent situaţia persistă, eroziunea malului stâng al râului Argeş producând grave prejudicii pentru suprafeţele de teren agricol şi pădure din zonă. Problema se poate remedia în momentul începerii execuţiei lucrărilor de construcţie + montaj (C+M) în cadrul obiectivului de investiţii „Amenajarea albiei râului Argeş pe sectorul cuprins între barajul Goleşti şi barajul Ogrezeni”. La acea dată, Administraţia Naţională „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Argeş Vedea aştepta judecarea cauzei ca urmare a contestaţiilor formulate de ofertanţi la procedura de achiziţie. Prin această vizită la faţa locului doamna Ministru delegat şi secretarul de stat, Pasztor Sandor au dat asigurări că la rectificarea din perioada imediat următoare vor fi alocaţi banii necesari pentru proiectul tehnic privind „Amenajarea albiei râului Argeş pe sectorul cuprins între barajul Goleşti şi barajul Ogrezeni”. Mai mult oficialii de la centru au spus că odată cu această vizită în teren pot fi identificate şi aprobate mult mai uşor sursele de finanţare pentru realizarea obiectivului de investiţii mentionat mai sus. Finanţarea pe POS MEDIU ar fi cea mai eficientă în opinia ministrului delegat. Şi autorităţile de la Titu au ţinut să se întâlnească cu ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană solicitându-i sprinj în realizarea investiţiei „Derivaţie de ape mari Miuleşti, judeţul Dâmboviţa”, un obiectiv de investiţie prioritară din infrastructura de mediu şi gospodărirea apelor, amplasat în zona de luncă comună dintre râul Argeş şi râul Sabar, aval derivaţiei Găeşti, localitatea Mătăsaru, Costeştii din Vale, Produleşti, Titu, judeţul Dâmboviţa. Odată, acest obiectiv a făcut parte şi din Lista studiilor de fezabilitate elaborate, aprobate, dar nefinanţate şi propuse pentru finanţare în anul 2013 având avizul interministerial nr. 130 din 22.12.2010. Valoarea acestei investiţii a fost stabilită în cuantum de 127.276.610 lei, din care 111.455.277 lei resprezen-tând construcţii + montaj (C+M) pentru o capacitate proiectată de albie amenajată cu lungimea de 23.696 metri liniari. Pentru realizarea derivaţiei Miuleşti sunt necesare următoarele lucrări: reprofilare şi îndiguire a râurilor Sabar, Suta, Spălătura şi canalul derivaţiei; consolidări de mal; nod hidrotehnic; subtraversări şi poduri rutiere şi de cale ferată. După intrarea în funcţiune a canalului descărcător Miuleşti vor fi scoase de sub efectul inundaţiilor importante bunuri situate între derivaţia Găeşti şi derivaţia Brezoaele, ca de exemplu: suprafaţă agricolă de cca. 5.000 de ha din zonă; oraşul Titu şi zona industrială a acestuia; alte 14 localităţi de pe teritoriul Judeţelor Dâmboviţa şi Giurgiu -Odaia Turcului, Creţuleşti, Teţcoiu, Costeştii din Vale, Tomşani, Mărunţişu, Miuleşti, Brâncoveanu, Crovu, Ziduri, Potlogi, Româneşti, Cărpinişu şi Găiseni şi Drumuri judeţene şi naţionale din zonă. Totodată, prin realizarea derivaţiei Miuleşti se va complete schema cadru de apărare a municipiului Bucureşti, precum şi a celorlalte oraşe şi comune limitrofe râului Argeş şi afluenţilor acestuia din zonă. Faţă de această situaţie, doamna Ministru delegat a afirmat că trebuie identificate şi aprobate sursele de finanţare pentru realizarea obiectivului de investiţii „Derivaţie de ape mari Miuleşti, judeţul Dâmboviţa” în cadrul POS Mediu. Vizita a continuat în oraşul Găeşti, la pârâul Răstoaca, în zona parcului care necesită lucrărei de decolmatare Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană a dat asigurări că cel târziu pe data de 15 octombrie utilajele vor veni în zonă pentru a efectua decolmatarea pârâului Răstoaca. La Moreni, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană a vizitat podul peste râul Cricov care a fost reabilitat şi modernizat şi este aproape de finalizare. Pentru a evita, în viitor, probleme pe care cantitaţi mari de apă le-ar putea produce, autorităţile locale şi judeţene au decis să se intervenă cu o lucrare de consolidare la piciorul de sprijin de la mijlocul podului. Valoarea lucrărilor de consolidare a piciorului de sprijin de la mijlocul podului sunt estimate la 5 miliarde de lei însă trebuie identificate surse de finanţare: „Nu este singura vizită de acest gen, pe care o facem. Practic, pot să spun că aproape toată ţara e un şantier. Încercăm o pri-oritizare şi atunci, pentru că din hârtii nu rezultă întotdeauna pri-oritizarea corectă, mergem şi la faţa locului. Am venit la insistenţele parlamentarilor din zonă şi […] mergem la toate obiectivele, să vedem: care se pot rezolva prin eforturi locale, care se pot rezolva cu bani de la noi – în ideea că trebuie studii de fezabilitate, care ar putea să se întâmple anul acesta, sau că este o lucrare mare, care ar trebui prinsă pe POS Mediu, pentru exerciţiul bugetar următor sau din resurse guvernamentale – dar pentru anul viitor, deci judecăm o prioritizare, dar să găsim o soluţie, pentru că toate sunt lucrări necesare în urma a ceea ce s-a întâmplat din cauza inundaţiilor.”, a declarat Doina Pană. „Să vedem proiectul tehnic, care ne va da nişte soluţii. Părerea mea este că şi problema de la Odobeşti trebuie să urmeze calea POS Mediu, fiindcă, din sursele bugetare, n-avem nici un interes să lungim pe 10 ani lucrarea, pe când, pe fonduri europene, dacă sunt acceptate şi dacă sunt eligibile, aceste proiecte pot fi rezolvate în numai 3 ani. Trebuie să vedem ce soluţii tehnice ne dă proiectul tehnic.”, a afirmat Pasztor Sandor. Vizita la obiectivele afectate de calamităţi a inclus şi zona Pod Teiş – Pod Mihai Bravu din Târgovişte – unde s-au produs eroziuni majore ale malurilor râului Ialomiţa; Comuna Vişineşti -unde mai multe sectoare din căile de acces pe DJ 710B, drumuri comunale şi locale au fost distruse ca urmare a debitelor excepţionale ale Cricovului Dulce, şi unde precipitaţiile abundente au provocat alunecări de teren (sat Urseiu); Comuna Iedera, unde pragul de fund -podul peste Valea Rudei, pe DJ 710A, a fost avariat, puntea piet-onală peste Cricov (Colibaşi) a fost şi ea avariată şi, în plus, este nevoie de lucrări de apărări de maluri pe Valea Rudei; podul pe DC 31 peste râul Ialomiţa, la Finta – obiectiv avariat de debitul excepţional şi viiturile de pe cursul Ialomiţei, din trimestrul al II-lea al acestui an.