Săptămâna trecută, în România, s-au produs 5 cutremure. În cazul unui seism puternic, trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi

Săptămâna trecută, mai exact, în ziua de marţi 23 august, nu mai puţin de 5 cutremure s-au produs în România, conform datelor Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului. În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una „critică”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, după cum s-a menţionat în proiectul de consolidare a IGSU, publicat pe 15 august 2016.
Deci, potrivit INFP, primul cutremur, cu o magnitudine de 2,8 grade pe scara Richter, s-a produs la ora 7:09, în judeţul Buzău. Acesta a avut loc la o adâncime de 116,5 km. Un al doilea seism s-a produs la ora 7:18, tot în judeţul Buzău, şi a avut o magnitudine de 2,7 grade. Seismul a avut loc la o adâncime de 124,1 km. Un al treilea cutremur a urmat la ora 11:46, în judeţul Vrancea. Cu o magnitudine de 2,8 grade pe scara Richter, seismul s-a produs la o adâncime de 112 km. Ulterior, în aceeaşi zonă seismică s-a produs al patrulea cutremur, la ora 13:56. Cu o magnitudine mai mare, respectiv 3,4 grade pe scara Richter, s-a produs la o adâncime de 110,5 km. Ultimul seism înregistrat marţi în România a avut loc la ora 14:32 şi a avut o magnitudine de 2 grade pe scara Richter. Acesta s-a produs la o adâncime de 25,2 km.
Actualitatea riscului
„România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate” -aşa începe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre în România din proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 20162025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne
(MAI).
„Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică”, se notează în proiectul Strategiei. Potrivit unei analize făcute la nivelul IGSU, salvatorii sunt vulnerabili în caz de cutremur şi este nevoie de investiţii în instruire, dar mai ales de achiziţia de echipamente necesare salvării. În document se notează, la capitolul vulnerabilităţi, că în cadrul IGSU a fost identificată „lipsa unor stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore (ex.cutremur). (…) „Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alar-mare”, este un alt aspect trecut la capitolul vulnerabilităţi.
Ca întotdeuna, nu sunt bani
Specialiştii IGSU susţin că este nevoie şi de intensificarea activităţilor de prevenire prin educarea populaţiei. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, declara la începutul acestui an că „se are în vedere achiziţia de tehnică pentru căutare şi salvare urbană şi dotarea specifică pentru intervenţiile la cutremure”. De atlfel, prin proiectul Strategiei de consolidare a IGSU se propune atragerea de fonduri pentru astfel de investiţii. Dacă mâine s-ar produce un cutremur major, un impact dezastruos ar avea loc în Capitală, a susţinut Raed Arafat la începutul lunii august, prezent la un post de televiziune într-o dezbatere pe această temă. „Din punctul nostru de vedere impactul în Bucureşti o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedaţi, o să avem răniţi, o să avem mai multe clădiri căzute – asta nimeni nu ascunde şi se ştie şi din cauza asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri/cluburi care funcţionau în clădiri din centrul vechi în anumite zone”, a precizat Raed Arafat.
Concluzia inevitabilă
Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar şi donaţii sau sponsorizări. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro. Este înduioşător faptul că se tot trag semnale de alarmă. Este înduioşător şi faptul că se recurge sau se va recurge, în plus, la donaţii şi sponsorizări pentru dotarea IGSU-lui cu tehnică performantă, utilizabilă în caz de cutremur, indiferent de gradul acestuia, după cum mai că-ţi dau lacrimile când vezi cum toţi se referă numai la Bucureşti. Atragem atenţia că România nu are doar un oraş, Bucureştiul. Atragem atenţia că în zona Vrancei mai sunt oraşe, locuite de oameni. Atragem atenţia că un cutremur de gradul 7 sau 8 ori 9 pe scara Richter poate fi simţit zdravăn şi la Târgovişte, încât se pune întrebarea: ce dotare performantă are ISU Dâmboviţa pentru a interveni în caz de mare cutremur? Iar de dotarea adecvată şi performantă nu sunt responsabili angajaţii ISU, ci Consiliul Judeţean. Angajaţii ISU sunt responsabili cu acţiunea, în caz de dezastru, iar Consiliul Judeţean este responsabil cu dotarea. Nu ISU are acces la banii necesari pentru dotare, ci Consiliul Judeţean. Din păcate, şi forţa financiară a Consiliului Judeţean Dâmboviţa pentru a fi eficient la maxim, la nivelul tuturor oraşelor şi comunelor, depinde de guvernul din Bucureşti şi de ministerele aflate în subordinea acestuia, iar până în prezent, dacă o luaţi la pas, uşurel, prin judeţ, veţi constata cu uşurinţă că pe guvern nu-l doare nici în cot de ceea ce ar trebui să fie nivelul optim de existenţă al întregului judeţ. Şi poate actualul preşedinte al Consiliului judeţean să vrea să realizeze absolut tot ce este în folosul dâmboviţenilor, dacă actualul guvern nu vrea, din indolenţă, desigur, nu se va putea realiza. Dacă va avea loc un cutremur de mare intensitate, atunci va ieşi la iveală, ceea ce s-a constatat deja în cazul incendiului de la „Colectiv”: corupţia şi nepăsarea funcţionarilor ucide. P.S.: România nu se reduce doar la oraşul Bucureşti. Mai sunt şi alte oraşe în zona Vrancea, dar se pare că pe actualul guvern, ca şi pe cele precedente, nici în cot nu-l doare de soarta oamenilor din localităţile urbane sau rurale din regiunea respectivă. Normal, doar guvernanţii şi parlamentarii să trăiască, iar restul populaţiei poate să crape liniştită. Dacă, Doamne fereşte, va avea loc un cutremur, parcă îi văd pe jurnaliştii lingăi cum se indignează, deşi până atunci, singura lor grijă era să le face celebre pe fufele momentului sau să se gudure pe lângă cei care-i plătesc. în caz de cutremur, după, vor face pe indignaţii, apoi o vor lua de la capăt cu vechile lor obiceiuri, transformându-şi buzele în ventuze.