25 noiembrie, ziua internaţională pentru încetarea violenţei împotriva femeilor

La 25 noiembrie, este marcată ziua internaţională pentru încetarea violenţei împotriva femeilor.Fenomenul, deşi reprezintă o încălcare a drepturilor omului, rămâne larg răspândit pe glob. O femeie din 3 a fost, cel puţin o dată, agresată, de obicei de persoane din anturaj.La 25 noiembrie 1960, 3 surori erau asasinate în Republica Dominicană pentru că au îndrăznit să critice regimul dictatorului Rafael Trujillo.Patria Mercedes, Maria Argentina Minerva şi Antonia Maria Teresa, rămase în istorie ca Hermanas Mirabal, au devenit -prin sacrificiul propriilor vieţi – simbol.
Legitimarea violenţei împotriva femeilor în virtutea tradiţiilor patriarhale îşi află expresia şi într-o zicală citată în textul unuia din clasicii literaturii române : „femeia nebătută ar fi ca moara neferecată”…Victoria Lipan din romanul „Baltagul” a pornit la drum în căutarea soţului ei ucis.Îl iubea şi dincolo de moarte, îi iertase păcatele între care şi bătăile pe care , din cînd în cînd, le încasase de la „omul ei”.
Că odată cu industrializarea, modernziarea şi democratizarea Europei apusene şi răsăritene , mai apoi, aceste metehne ar fi dispărut – este mai degrabă o iluzie decît o realitate.In vara acestui an încă, în Spania machistă, zeci de mii de femei demonstrau vehement împotriva violenţelor domestice la care sunt supuse.Tările nordice – unde emanciparea feminină are o tradiţie ceva mai veche – femeile nu sunt nici ele întru totul cruţate de acest flagel.
în întreaga lume 60 de milioane de fiinţe feminine lipsesc de la apel – sună statistica tragică dată publicităţii de UNICEF.Aceasta fiindcă deja în perioada intrauterină, în unele ţări, fătul de sex feminin este avortat, fetiţele nou – născute sunt ucise , dacă sunt lăsate în viaţă, sunt cu bună ştiinţă lăsate în voia soartei, prost îngrijite, spre a muri în cele din urmă.Doar în Africa numărul fetiţelor şi fetelor purtătoare ale virusului sindromului imuno-deficitar SIDA este de 5,7 milioane.
Fireşte – enunţarea acestor atrocităţi în absenţa evocării unor cazuri concrete pare incredibilă.Dar investigaţiile UNICEF , cele întreprinse de diverse asociaţii de ajutor şi luptă pentru drepturile femeilor, de diverse organizaţii non guvernamentale, de instituţii medicale şi de învăţămînt – naţionale şi internaţionale, atestă dramatismul situaţieL.chiar şi în Germania , chiar şi în Europa.