Miercuri, 15 ianuarie 2020, Biblioteca Judeţeană „I.H. Rădulescu” Dâmboviţa, în parteneriat cu Arhiepiscopia Târgoviştei, organizează un amplu program dedicat Zilei Culturii Naţionale.
Programul va include: conferinţa cu tema „Târgovişte: istoric, personalităţi şi evenimente”; lansarea volumului „Colecţiile speciale ale Bibliotecii Judeţene Ion Heliade Rădulescu Dâmboviţa” – autori Agnes Erich, Victor Petrescu şi Alexandru Ştefănescu; vernisajul expoziţiei de grafică, realizată de Alexandru Coman, „Vreme trece, vreme vine…”; lecturi şi recital de poezie împreună cu cei mai mici utilizatori ai bibliotecii.Anul acesta, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, Consiliul Judeţean Dâmboviţa şi Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte, oferă acces gratuit tuturor categoriilor de public în muzeele din municipiul Târgovişte, dar şi în cadrul Ansamblului Brâncovenesc Potlogi, Casa Atelier „Gabriel Popescu” din Vulcana Pandele, Casa Memorială I.L. Caragiale, Muzeul de Etnografie şi Folclor Pucioasa, Muzeul Etnografic „prof. Dumitru Ulieru” Pietroşiţa.
Obiectivul principal al acestui eveniment îl constituie atragerea a cât mai mulţi vizitatori în sălile expoziţionale, pentru a redescoperi o parte din istoria şi cultura românilor. Astfel, în data de 15 ianuarie 2020, între orele 8.00 – 16.00 veţi putea vizita: Ansamblul Monumental „Curtea Domnească”, Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, Casa Romanţei, Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Expoziţia „Metamorfozele unui loc al memoriei” situată în fosta Unitate Militară 01417, Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni, Muzeul evoluţiei omului şi tehnologiei în paleolitic, Muzeul „Vasile Blendea”, Casa Atelier „Gheorghe Petraşcu”, Ansamblul Brâncovenesc Potlogi, Casa Atelier „Gabriel Popescu” din Vulcana Pandele, Casa Memorială I.L. Caragiale, Muzeul de Etnografie şi Folclor Pucioasa, Muzeul Etnografic „prof. Dumitru Ulieru” Pietroşiţa.
Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).
Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.
Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: „Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.
Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010. Şi în alte ţări europene, Ziua Culturii Naţionale omagiază oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.
De ce a fost aleasă ziua lui Eminescu drept zi a Culturii Naţionale? Poate pentru că Mihai Eminescu reprezintă „omul deplin al culturii româneşti”, potrivit lui Constantin Noica. Criticul literar Titu Maiorescu, mentorul „Junimii”, spunea despre marele poet: „Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui şi forma limbei naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti.”
„Pentru a fi oneşti şi autentici, când vorbim despre Eminescu, trebuie mai întâi să-l recitim. (…) Un student român la Viena şi Berlin, care ştia germana şi franceza, voia să absoarbă istoria religiilor, astronomie, filosofie, fizică, etnopsihologie, geopolitică, să facă simultan metafizică şi gazetărie angajată. Un suflet romantic dedat armoniei universale, dar pe care malaxorul politicianismului valah l-a spulberat întru nimicnicia firii sale. Ce lecţie mai sublimă şi mai tristă, totodată, de românitate se poate închipui?”, spunea criticul literar Dan C. Mihăilescu, într-un portret inedit făcut lui Eminescu.
