Vitralii, lumini şi umbre de istorie contemporană

A apărut numărul 13 al revistei „Vitralii – Lumini şi umbre”, publicaţie a veteranilor din Serviciile Române de Informaţii. Aşa cum deja şi-a obişnuit cititorii, Colegiul de redacţie al publicaţiei ne propune şi de data aceasta un sumar interesant prin subiectele abordate. Astfel, recomandăm, printre altele, editorialul dr. ist. Florin Banu, „între ştiinţa istoriei şi istoria-rechizitoriu”, ce abordează destinul istoric al comunismului românesc, printre alte argumente în sprijinul punctului său de vedere, autorul dând şi un citat din Mircea Platon: „Atâta timp cât a fost doar o doctrină politică, în România comunismul nu a avut ecou. Impus însă cu forţa de către armatele sovietice, comunismul a devenit repede cuantificabil în slujbe, case, privilegii. S-a adaptat metabolismului politic românesc. Ba chiar s-a adaptat atât de bine încât a sfârşit prin a deveni tot o afacere de familie”. De asemenea, interesant este şi materialul „Un anticomunist fervent: Brutus Coste”, semnat de Grigore A. Aldea. „Pe urmele «mesajelor ascuse»”, de gl. bg. (r) Vasile Mălureanu, abordează „tema lucrărilor literar-artistice suspectate în epocă (n. red.: perioada comunistă) de a conţine «mesaje ascunse”, făcându-se referire la cazul arhitectului Alexandru Andrieş. „Naţionalism şi internaţionalism: cei care au fugit de regimul sovietic”, de col. (r) Vasile Dragu Fulger, se referă la perioada „anilor grei de după război” (n. red.: al Doilea Război Mondial), dominaţi de „propovăduirea şi «implementarea» internaţionalismului în România”, când „au fost atacaţi şi distruşi «naţionaliştii»”. Interesant este şi materialul „Arad: amintirile unui ofiţer de informaţii”, de gl. bg. (r) Dorel Goron, din care cităm: „în momentul izbucnirii evenimentelor de la Timişoara, Securitatea arădeană era angajată în intensificarea măsurilor Informativ-operative ce vizau prezenţa masivă a unor pretinşi «turişti» sovietici. (… ) Suspect era şi faptul că aşa-zişii «turişti» veniţi cu autoturisme evitau locurile de cazare din municipiu, înnoptând în parcările din Arad, pe traseele spre Timişoara ori spre frontiera cu Ungaria”. Asemenea unui diptic la materialul scris de gl. bg. (r) Dorel Goron este şi „Tulcea: dezinformare şi diversiune”, scris de col. (r) Nicolae Zărnescu şi col. (r) Costel Agachi. De asemenea, interesant este şi articolul „Manipularea maselor: cum se fabrică zeii. Cazul Vasile Roaită”, de Grigore A. Aldea, practic un pandativ al altui caz celebru de fabricare de eroi: Brutus Coste, demonstaţie excelentă a modului de cum se fabricau personalităţi, în ambele tabere, fie în Est, fie în Vest. Paul Carpen ne dezvăluie rădăcinile prosovietice care au dat viaţă Direcţiei de Informaţii a Armatei, dr. ist. Alin Spânu scrie despre paraşutişti sovietici din România, grupa Obuhov – Sevcenco. A nu se uita nici articolul de istoricul zilei de 1 Decembrie de dr. Aurel D. David, inclusiv extrasul din memoriile generalului Marcel Olteanu, „Poveste opincii româneşti arborate pe Parlamentul din Budapesta în 1919”, tripticul tematic fiind completat de gl. bg. (r) Vasile Mălureanu despre unirea Basarabiei, parte importantă a procesului de reîntregire a României. Pe lângă aspectul grafic exemplar al publicaţiei, prezentul număr include şi reproduceri ale pictorului Costin Neamţu, ce practică „un lirism reţinut”, mizând „pe insinuarea subtilă în ambient a rolului catharctic al peisajului, naturilor statice şi chiar al portretelor inocente şi înseninate”, după cum scrie Corneliu Ostahie în „Intercity Magazin”, nr. 12, iunie-iulie 2004.