Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind „Science 2.0”, cu scopul de a evalua tendinţa către un mod de cercetare şi de inovare mai deschis, bazat pe date şi axat pe cetăţeni. Cercetătorii folosesc instrumente digitale pentru a implica mii de persoane în activitatea de cercetare, de exemplu, cerându-le să raporteze dacă s-au îmbolnăvit de gripă, pentru a putea monitoriza focarele de gripă şi a face previziuni privind eventualele epidemii. Oamenii de ştiinţă sunt, de asemenea, mai deschiţi: par-tajându-şi rezultatele cercetării pe internet încă din etapele iniţiale, ei îşi compară activitatea şi poartă discuţii pentru a o ameliora. Într-o măsură tot mai mare, publicaţiile ştiinţifice sunt disponibile online în mod gratuit. După unele estimări, 90% dintre toate datele disponibile în lume au fost generate în ultimii doi ani, iar producţia de date ştiinţifice creşte în fiecare an cu 30%.
Consultarea va examina gradul de conştientizare şi de participare la aceste tendinţe şi va colecta opinii cu privire la oportunităţile create de „Science 2.0” pentru a consolida competitivitatea sectorului european al ştiinţei şi cercetării. Termenul-limită pentru trimiterea răspunsurilor este 30 septembrie 2014.
Comisia Europeană a inclus deja unele aspecte legate de „Science 2.0” în politicile sale. În special, accesul deschis la publicaţiile ştiinţifice este obligatoriu pentru cercetarea efectuată în cadrul programului Orizont 2020, noul program de cercetare şi inovare al UE. De asemenea, a fost lansat un proiect-pilot privind datele de cercetare deschise. Prin intermediul programelor sale de cercetare, UE finanţează, de asemenea, un număr de proiecte ştiinţifice pentru cetăţeni şi sprijină o parte a infrastructurii electronice care stă la baza Science 2.0.
„Science 2.0” se dezvoltă rapid la nivel mondial graţie tehnologiilor digitale şi ca răspuns la deficienţele actuale din domeniul ştiinţei, şi anume procesul lent şi costisitor de publicare a rezultatelor ştiinţifice, criticile aduse sistemului de evaluare inter pares şi dificultatea de a reproduce rezultatele cercetării din cauza lipsei de date reutiliz-abile şi reproductibile.
Acest lucru are loc în contextul unor tendinţe majore şi interconectate: creşterea semnificativă a producţiei ştiinţifice şi tendinţa de a oferi acces deschis la informaţiile ştiinţifice şi colaborarea deschisă în domeniul cercetării (colaborare la distanţă între oamenii de ştiinţă); creşterea constantă a numărului de actori în domeniul ştiinţei (în prezent, la nivel mondial se înregistrează cel mai mare număr de oameni de ştiinţă de până acum) şi o mai mare implicare a cetăţenilor în cercetare (fie în cercetarea în sine, fie ca finanţatori sau participanţi în procesul de stabilire a priorităţilor de cercetare); noi modalităţi de desfăşurare a activităţii ştiinţifice, datorită disponibilităţii unor seturi de date la scară largă (90% dintre toate datele din lume au fost generate în ultimii doi ani) şi creşterii constante a puterii de calcul.
Spuneţi-vă părerea despre viitorul ştiinţei
Date: