Grecia: sfârşitul disperării

Cei patru Cavaleri ai Apocalipsului au rămas doar 3, în zilele noastre: FMI, Banca Centrală şi Comisia Europeană. Acum, cei trei vor efectua o vizită de control, la sfârşitul lunii septembrie, în Grecia. Scopul celor trei este să discute proiectul de buget pe anul 2015.
Dar, până atunci primul ministru grec, Antonis Samaras, a ieşit în public cu declaraţii menite să ridice la cote înalte optimismul economic grecesc. Deci, sâmbătă, săptămâna trecută, Samaras a prezentat în linii mari programul său economic cu ocazia deschiderii Târgului internaţional de la Tessalonic. A profitat de această ocazie, ca orice prim-ministru care se respectă, să-şi laude propriul său program economic care, din punctul său de vedere este adecvat pentru relansarea economiei greceşti. Având un discurs presărat din plin cu mesaje patriotice, repetate până la saturaţie, chiar plictisirea publicului, Samaras a vrut să demonstreze că este foarte încrezător în posibilitatea Greciei de a ieşi definitiv din criza economică, care, între noi fie vorba, datează din 2008. Oricum, Samaras a pronosticat un început de creştere economică ce va avea loc încă din trimestrul următor. Pentru prima dată, a menţionat Samaras, după 24 de trimestre de cruntă şi violentă criză economică, Grecia începe să iasă la suprafaţă. Pe ansamblul acestui an, bugetul prevede o creştere a PIB-ului cu 0,6%. Cinstit vorbind, este o creştere încurajatoare, dar care nu reprezintă prea mult încât să se poată vorbi la modul optimist despre o creştere a puterii de cumpărare care să se reflecte şi asupra nivelului de trai. Oricum, şi acest 0,6% reprezintă un mic pas încurajator în comparaţie cu faptul că anual, economia Greciei se prăbuşea cu -1,1%. Următorul punct despre care a vorbit Samaras a fost datoria externă pe care prim-ministrul grec speră să o mai uşureze încât să nu se mai resimtă atât de împovărător de către populaţie. Datoria externă a Greciei, la ora actuală, este de 318 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 175,1% din PIB. Samaras n-a putut totuşi să ocolească, în discursul său, una dintre problemele foarte spinoase: discuţiile ce vor avea loc cu creditorii externi ai Greciei. Cu jumătate de gură, Samaras a promis că va face tot posibilul pentru a mai uşura datoria externă a Greciei. De altfel, Samaras şi-a exprimat speranţa că la următoarea discuţie ce va avea loc la Washington, în noiembrie, speră să obţină o micşorare a datoriei externe a Greciei sau, cel puţin, o altă reeşalonare a datoriei externe.
Prim-ministrul grec a vorbit şi despre reducerea presiunii fiscale asupra populaţiei. A scos în evidenţă rezultatele bune obţinute în prezent, mai ales în ceea ce priveşte excedentul primar de 1,5 miliarde de euro pe care ţara l-a avut anul trecut. Acest excedent, din punctul de vedere al lui Samaras a avut ca efect reducerea presiunii fiscale care devenise practic insuportabilă în ultimii 4 ani când, pentru a reuşi să strângă suma necesară reprezentând una din tranşele ce trebuiau achitate, s-a trecut la aplicarea de noi impozite şi la creşterea vechilor taxe. Samaras a promis o scădere semnificativă a taxelor şi impozitelor, mai ales a impozitului excepţional de solidaritate.
Impozitul excepţional de solidaritate a fost creat în 2011 când criza eco- nomică din Grecia a atins punctul maxim. Acest impozit excepţional de solidaritate s-a dorit a fi o soluţie urgentă, dar şi temporară la problemele pe care le avea trezoreria statului grec. De asemenea, acest tip de impozit special viza în mod special şi veniturile anuale care depăşeau totalul de 12.000 de euro. Samaras a declarat că foarte curând va scădea cu 30% taxele pe carburanţi. El sa arătat foarte încrezător că va reuşi să obţină din partea FMI-ului, Băncii Centrale şi Comisiei Europene condiţii care săi permită să mai uşureze povara tranşelor necesare achitării împrumutului extern. Samaras a garantat că foarte repede va reuşi să obţină o scădere semnificativă şi altoR impozite şi taxe inclusiv o scădere a cotizaţiilor sociale. Samaras a mai promis că va reabilita, sub aspect economic, pe toţi cei care poartă uniformă, adică poliţişti, pompieri, armată, garantând că le va aduce salariile diminuate la nivelul celor din 2012. Toate aceste promisiuni optimiste sunt încurajatoare pentru poporul grec, dar nu vor putea fi concretizate decât după discuţiile pe care Samaras le va avea cu FMI, Banca Centrală şi Comisia Europeană. După cum se ştie, cele trei instituţii internaţionale preferă mai mult să apere interesele celor care au contribuit financiar la constituirea fondului de bani necesar împrumutării altor state afectate de criza economică mondială.
Grecia fost una dintre ţările europene cel mai dur lovite de criza economică. După cum a demonstrat realitatea financiar-economică a Uniunii Europen, populaţiile care au suferit cel mai mult de pe urma crizei declanşată în 2008 sunt în linii mari, cele care au avut şi continuă să aibă politicieni corupţi, avocaţi corupţi şi funcţionari corupţi. în asemenea state europene, ce există, din păcate, redresarea economică va fi superficială, existând permanent pericolul subminării unui nivel de viaţă optim pentru întreaga populaţie a respectivelor state.