Spaţiul Schengen, motiv de râcă între PDL şi USL

Aderarea României la spaţiul Schengen continuă să fie sursa dezbinării politice între principalele partide: PSD, PNL şi PDL. Totul a luat amploare luna trecută. Astfel, cu ocazia vizitei oficiale în Regatul Ţărilor de Jos, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a solicitat sprijinul parlamentarilor olandezi pentru aderarea României la Schengen. Asta se întâmpla în ziua de miercuri, 13 februarie. Optimismul părţii române a fost de scurtă durată, deoarece, după o săptămână, ambasadorul Olandei la Bucureşti declara oficial: „Olanda nu a luat încă nicio decizie cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen. Poziţia Olandei va fi stabilită înaintea următorului Consiliul pe Justiţie şi Afaceri Interne, în strânsă colaborare cu alte state membre. Olanda salută progresul făcut de România aşa cum a fost analizat în raportul MCV, însă păstrează unele îngrijorări referitoare la susţinerea şi ireversibilitatea reformelor, precum şi la faptul că o serie de recomandări şi condiţionalităţi nu au fost încă implementate. În următoarele săptămâni vor avea loc consultări cu alte state UE. După acestea, împreună cu Parlamentul se va stabili poziţia Olandei”. Cu alte cuvinte, punct final şi reluarea de la capăt cu negocierile. Peste câteva zile, în perioada 6-7 martie va avea loc la Bruxelles următorul Consiliu European pe Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), iar oficialii români continuă să spere într-o decizie favorabilă privind aderarea României la Schengen, mai ales după ultimele eşecuri la acest capitol. Reamintim că, anul trecut, Olanda şi Germania au fost şi continuă totuşi să fie ţările care au blocat decizia Consiliului JAI privind aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, spunând că, pentru a accepta acest lucru, aşteaptă progrese în raportul MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare) al Comisiei Europene, prezentat pe 30 ianuarie. Preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European din decembrie, că, în anexa concluziilor reuniunii, a fost introdusă o solicitare adresată Consiliului JAI ca la reuniunea din 7 martie 2013 să analizeze luarea unei decizii privind intrarea României şi Bulgariei în Schengen. În paralel, la Bucureşti se iscase o dispută, tipică mediului politic românesc, privind forma scrisorii pe care România trebuia să o trimita liderilor statelor UE pentru a obţine sprijinul privind aderarea la spaţiul Schengen.
Infernul speranţelor
Dar să revenim la prezentul apropiat. în aceeaşi zi cu declaraţia ambasadorului Olandei, la scurt timp, PDL care pândeşte fiecare pas făcut de USL, îi cere premierului Victor Ponta să-l demită pe ministrul de Externe pentru „gravele prejudicii” aduse relaţiilor externe ale ţării, având în vedere că reprezentanţii MAE din Olanda au dezminţit afirmaţia lui Titus Corlăţean că olandezii nu mai condiţionează aderarea la Schengen de MCV. Orice s-ar spune, Titus Corlăţean, fără să fie intimidat de bâzâitul de muscă al PDL-ului, a continuat. în calitatea sa de Ministru de Externe să facă demersurile diplomatice necesare pentru a convinge că România merită să adere la spaţiul Schengen. Dar parcă nu era de ajuns că Germania şi Olanda se opuneau aderării, a doua zi după declaraţia ambasadorului olandez la Bucureşti, Finlanda declară în ambiguu că nu leagă, în mod formal, aderarea României la Schengen de chestiunea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dar va face o analiză „de ansamblu” a situaţiei, înainte de a lua o decizie privind aderarea ţării noastre, încheind sec că, deocamdată, guvernul de la Helsinki nu a luat nicio decizie, chiar dacă a anunţat anterior că nu se opune unei aderări în doi paşi a României la Schengen. în ciuda declaraţiilor olandeze şi finlandeze, Titus Corlăţean nu abandonează lupta pentru aderarea la Schengen şi, în perioada 22-23 februarie, face o vizită la Dublin, în Irlanda, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. A urmat o perioadă de acalmie politică internă referitoare la subiectul Schengen, timp în care, pe 28 februarie, Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a participat, la Roma, la Dineul Transatlantic, unde s-au reunit şefii diplomaţiilor din NATO şi UE, punctul principal pe agenda diplomatică a părţii româneşti fiind întrevederea cu John Kerry, noul secretar de stat al SUA. Desigur, până când a avut loc dineul, în timpul serii, ceva timp i-a mai rămas lui Titus Corlăţean să discute, dacă a putut, cu unii reprezentanţi ai diplomaţiei UE, problema românească a aderării la spaţiului Schengen. Ce s-a întâmplat în culisele politice ale dineului deocamdată nu se va şti. Trebuie să treacă o vreme, poate destul de mare până vor începe unii şi alţii să povestească, dacă au vreun interes.
Oricum, în seara de vineri 1 martie, Titus Corlăţen părea destul de optimist, declarând public că Germania este principala ţintă a demersurilor politico-diplomatice ale României cu privire la aderarea la Schengen în următoarea săptămână, până la reuniunea Consiliului JAI din 7 martie unde subiectul este pe agenda de lucru. Dar, în foarte scurt timp ceva s-a întâmplat, deoarece atât Titus Corlăţean, cât şi Victor Ponta au făcut nişte declaraţii ce-au descumpănit mediul politic românesc. Titus Corlăţean: amânarea aderării la spaţiul Schengen „(… ) ar transforma procesul în unul necredibil. Ori, dacă orice aş face, oricât aş îndeplini criteriile, oricâţi bani am băga şi nu ajunge, atunci daţi-mi voie să vă spun că nu mai suntem interesaţi de acest proces. Aşa cum am stat fără Schengen până acum, aşa putem sta şi de acum încolo. Când vor vrea să ne cheme, foarte bine. Câtă vreme noi suntem corecţi şi eventual se va decide încă o dată amânarea, atunci cei care se opun au o problemă de credibilitate”. Desigur, Titus Corlăţean a făcut referire şi la adresa preşedintelui Traian Băsescu, spunând că scrisoarea prin care acesta cerea urgentarea numirii unui nou procuror general şi unui procuror şef DNA nu a ajutat deloc demersurilor României de aderare la spaţiul Schengen. Victor Ponta a ţinut să facă publică următoarea declaraţie: „Ministrul de Externe, domnul Corlăţean, nu a vorbit în nume personal, ci a vorbit în numele Guvernului de fiecare dată când a vorbit despre Schengen. Vreau să întăresc faptul că Guvernul a făcut tot ceea ce ţinea de noi pentru ca decizia de săptămâna viitoare să fie o decizie pozitivă şi eu încă am speranţe în acest sens. Dacă însă decizia va fi din nou de amânare, atunci e clar că va fi nevoie de o soluţie politică a acelui stat care se opune intrării noastre în Schengen şi noi vom aştepta, nu va mai fi pe agenda Guvernului României intrarea în Schengen ca o prioritate. Dar noi suntem pregătiţi şi, când se va lua decizia politică în ţara sau ţările care cred că trebuie amânat, atunci o să intrăm, însă nu o să mai fie în niciun caz primul punct de discuţii dintre România şi partenerii noştri europeni, o să fie alte puncte, nu Schengen”. Dar, şi Crin Antonescu, în calitate de preşedinte al Senatului, îi reproşează lui Traian Băsescu legarea MCV de aderarea la spaţiul Schengen: „Ca să nu existe confuzie, evident suntem alături de poziţia guvernului. Trebuie totuşi să reţinem următoarele lucruri: România s-a achitat de toate obligaţiile, obligaţii exclusiv tehnice. A cheltuit un miliard de euro, a acceptat pachet de servicii mai severe decât oricare şi şi le-a îndeplinit. În conformitate cu tratatul, nu exista condiţionare între MCV sau alte ţinte referitoare la justiţie şi aderarea la Schengen. Şi asta e oficial recunoscut, a fost recunoscut şi acceptat inclusiv de premierul olandez şi preşedintele Senatului din Olanda pentru că aşa spune tratatul. Schengen ar trebui tratat ca un obiectiv tehnic care n-ar trebui să fie prioritar – buget, MCV, probleme de justiţie. Se poate trăi şi fără Schengen. Sunt ţări în UE, Marea Britanie, care nu vor. România vrea. Sunt perfect de acord cu poziţia primului ministru şi a ministrului de externe: dacă pe principii clare nu suntem admişi, e problema altora. Eu sunt mai optimist, mă aştept să fim primiţi în Schengen pentru că îndeplinim de mult şi complet toate condiţiile, dacă nu, avem obiective mai importante pe care să le urmărim. (… ) E impardonabil ca preşedintele României, e impardonabil să impună domnia sa impunerea raportului MCV pentru Schengen, ceea ce tratatul nu face şi nici partenerii europeni, cel puţin nu la vedere. E o chestiune care nu are nimic de a face cu Schengen. Să lămurim cetăţenii români, să nu lăsăm loc potlogăriilor politicianiste”.
Ţapi ispăşitori
Imediat, au venit reacţiile. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui României, Bogdan Oprea: „Afirmaţiile domnului ministru Titus Corlăţean potrivit cărora, în cazul în care aderarea României la spaţiul Schengen va fi amânată din nou cu prilejul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 7 – 8 martie a.c., România nu mai este interesată de acest proces, reprezintă strict opinia personală a ministrului Afacerilor Externe şi pot fi considerate cel mult o propunere de poziţionare. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, se delimitează de aceste afirmaţii şi reiterează faptul că România îşi menţine întregul interes pentru aderarea la spaţiul Schengen cât mai curând. Domnul preşedinte Traian Băsescu îl invită pe domnul ministru Titus Corlăţean să renunţe la afirmaţii de acest gen pentru a nu crea o percepţie falsă în rândul statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la agenda europeană a României şi îi cere, în schimb, să acţioneze pentru îndeplinirea cu prioritate a tututor condiţiilor directe şi indirecte legate de acest proces. Aderarea la spaţiul Schengen constituie un drept al României şi al cetăţenilor români stabilit prin tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi consemnat ca atare în Tratatul de Aderare al României. Domnul preşedinte Traian Băsescu susţine, în continuare, că România trebuie să reuşească să se integreze în spaţiul Schengen”.
Sâmbătă după-amiază, la Braşov, în timp ce o însoţea pe Elena Udrea, ce le prezentase colegilor din organizaţia judeţeană PDL Braşov moţiunea cu care candida la funcţia de preşedinte al PDL, fostul premier Emil Boc a spus: „(…) Cum să-şi permită un ministru sau un prim ministru să spună că nu ne interesează Schengen? Ce, e proprietatea domnului Ponta sau a domnului Corlăţean intrarea României în Schengen? Acesta nu este un moft al Guvernului, e un drept al românilor pentru care au facut multe sacrificii ţinând cont că aderarea la Uniunea Europeană aduce şi unele sacrificii, cum ar fi preţul la carburanţi, liberalizarea preţului la gaze, iar când ai un drept cum este intrarea în spaţiul Schengen să spui că nu mă interesează. Pentru un asemenea gest orice politician ar trebui să dea socoteală foarte serios”. în aceeaşi tonalitate se manifestă şi Vasile Blaga, până la 23 martie preşedintele oficial al PDL: „Este o declaraţie iresponsabilă a domnului Corlăţean. Nu în termenii ăştia se pune problema. România nu trebuie să renunţe la Schengen, ci trebuie să renunţe la Corlăţean. (…) Am cheltuit din bani europeni şi din bani publici peste 1,3 miliarde euro pentru a ne securiza frontierele. Am avut cea mai mare facilitate Schengen din istoria Uniunii Europene, respectiv 670 milioane de euro, pe care i-am absorbit toţi. S-au adăugat 500 de milioane de euro din bugetul de stat pentru contractul EADS, plus 300 de milioane de euro reprezentând fonduri de preaderare, pe PHARE. Din păcate, este legată în mod incorect aderarea la Schengen de MCV. Dar aici vinovat e USL, pentru că le-a dat acestor state, în vară, când au atacat statul de drept, ocazia să aibă motive să lege MCV de intrarea în Schengen”.
Pentru cine nu ştie, precizăm că spaţiul Schengen este, în Europa, o zonă de circulaţie liberă. Statele membre ale acestui spaţiu au eliminat controalele pentru persoane, la frontierele dintre ele, astfel încât este posibilă trecerea frontierei între oricare două state fără prezentare de acte de identitate şi fără opriri pentru control. Acordul de liberă circulaţie a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate luxemburgheză Schengen, de unde şi numele acordului. Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania şi Olanda, care au deschis între ele graniţele pe 26 martie 1995. Dar, o prea liberă circulaţie a persoanelor a creat probleme neaşteptate. Din cauza numărului mare de refugiaţi originari din Asia şi Africa de Nord, Franţa şi Italia au cerut în 2011 modificarea Acordului Schengen, ceea ce îngreunează accesul României şi Bulgariei în acest spaţiu, respectivele ţări fiind considerate o prea uşoară poartă de intrare a asiaticilor şi africanilor în Europa. De altfel, tot din acest punct de vedere sunt privite Grecia şi Spania.