Deputatul Claudia Gilia explică pe larg propunerile legislative pentru modificarea şi completarea Legilor 303/2004, 304/2004 şi 317/2004

După cum ştim, parlamentarii PSD au depus la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor modificările la Legile 303/2004, 304/2004 şi 317/2004. Trebuie să menţionăm pentru o bună şi corectă informare a opiniei publice că aceste modificări nu sunt cele propuse de Ministrul Justiţiei. Deputatul PSD Dâmboviţa, Claudia Gilia, membru în Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei,ne-a vorbit în cadrul unei conferinţe de presă despre aceste modificări ce vor intra în circuitul legislativ. Se va face o primă dezbatere la Comisia de sistematizare. Deputatul Claudia Gilia a ţinut să puncteze că aceste propuneri de modificare a Legilor 303/2004, 304/2004 şi 317/2004 au fost trimise spre avizare: Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii.
La dezbateri vor fi invitaţi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Public, Asociaţilor judecătorilor, procurorilor, Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Academia Română, Institutul de Cercetări Juridice, mediul academic.
Mai mult, parlamentarul Claudia Gilia a mai spus că realităţile şi nevoile din sistemul judiciar s-au schimbat parţial, impunându-se reformarea cadrului normativ. Doamna deputat Claudia Gilia a mai punctat un lucru esenţial şi anume că este nevoie de asigurarea unei justiţii independente, de garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi de asigurarea unui management coerent, eficient şi responsabil de către conducerile instanţelor şi parchetelor, prin intermediu unor instrumente specifice, în vederea îmbunătăţirii performanţelor sistemului judiciar:
„Este imperios necesar să se găsească soluţii legislative eficiente ce pot îmbunătăţii activitatea şi organizarea sistemului judiciar, activitate a cărei calitate depinde în mod esenţial de calitatea resursei umane care realizează actul de justiţie, în toate dimensiunile sale: cunoştinţe profesionale, echilibru, maturitate, seriozitate, imparţialitate. Modificarea cadrului normativ este determinată şi de faptul că instituţiile implicate în gestionarea sistemului judiciar s-au confruntat cu o serie de dificultăţi rezultate din neclaritatea dispoziţiilor legale sau chiar determinate de existenţa unui vid legislativ în anumite domenii punctuale. Prin dezbaterile din comisie ne dorim îmbunătăţirea cadrului normativ care reglementează sfera justiţiei în România”, a declarat deputat Claudia Gilia.
LEGEA NR. 303/2004
STATUTUL JUDECĂTORILOR ŞI
PROCURORILOR
Propuneri de modificare
AUDITORII DE JUSTIŢIE Art. 16
Art. 16 alin. (3) Durata cursurilor de formare
profesională a auditorilor de justiţie este de 4 ani şi nu de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică de câte 6 luni la: instanţe, parchete, penitenciare, cabinete notariale şi cabinete de avocatură, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
Art. 19 – se modifică
„Art. 19 – (1) După încheierea pregătirii în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând într-o probă teoretică, o probă practică, un interviu şi un examen psihologic, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare exercitării funcţiei de judecător sau procuror.
(2) Comisia de examinare teoretică şi practică va fi alcătuită din 7 persoane: 3 judecători şi 2 procurori un avocat şi un profesor universitar, desemnaţi de CSM dintre judecătorii, procurorii sau avocaţii cu cel puţin 20 de ani vechime în profesie şi dintre cadrele didactice ale facultăţilor de drept care au obţinut gradul universitar de profesor de cel puţin 5 ani.
Art. 21 alin. 1 se modifică – Repartizarea auditorilor
Alineatul (1) al articolului 21 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 21 – (1)Consiliul Superior al Magistraturii va repartiza candidaţii pe locurile de judecători stagiari şi procurori stagiari care sunt disponibile în cadrul sistemului judiciar, în funcţie de opţiunea auditorului şi de nota finală de absolvire, compusă din media de la examenul de absolvire şi media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii în proporţie
de 60/40.”
Alineatele (5), (7), (8) şi (9) ale articolului 48 se modifică şi vor avea următorul cuprins: „Art. 48 – (5) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.
(7) Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte judecătorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(8) Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(9) Numirea judecătorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, la propunerea preşedintelui instanţei.”
Art. 53 – (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar.
(2) Preşedintele României poate refuza, o singură dată, motivat, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1). (8) Preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar. Dispoziţiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător. Art. 54 – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată
11) Procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori sunt numiţi de Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, la propunerea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
(12) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea ministrului justiţiei.Cererea de revocare poate fi formulată şi de adunarea generală a procurorilor acelui parchet sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv de către procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi de către procurorul şef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”
LEGEA 304/2004 ORGANIZAREA JUDICIARĂ
Propuneri de modificare
Articolul 16 – hotărârile judecătoreşti – se
modifică şi se completează cu un alineat nou şi
va avea următorul cuprins:
Art. 16 – (1) Hotărârile judecătoreşti trebuie
redactate în termen de cel mult 30 de zile de la
data pronunţării, urmând ca în cazuri temeinic
motivate, acest termen să fie prelungit cu câte
30 de zile, de cel mult 2 ori.
(2) Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate
şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.
Secţiunea nouă – Secţiunea 21 -„DIRECŢIA PENTRU INVESTIGAREA INFRACŢIUNILOR SĂVÂRŞITE DE JUDECĂTOR^ ŞI PROCURORI” „Art. 881 – (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţioneazăDirecţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori care are competenţa de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorii şi procurorii militari
(2) Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României.
(3) Procurorii din cadrul Direcţiei de efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală în cauzele prevăzute la alin. (1). În cazul infracţiunilor săvârşite de judecătorii şi procurorii militari, dispoziţiile articolului 56 alin. (4) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile.
(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.
Art. 882 – (1) Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.
(2) Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia. Art. 883 – (1) Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori este condusă de un procuror şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 2) Procurorul-şef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori şi adjuncţii acestuia sunt numiţi în funcţie şi revocaţi din funcţie în aceleaşi condiţii şi potrivit aceleaşi proceduri prevăzute pentru procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi adjuncţii acestuia, dispoziţiile art. 54 – art. 544 din Legea nr. 303/2004 aplicându-se în mod corespunzător. (4) Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori funcţionează cu un număr maxim de 50 de posturi, din care 20 de posturi de procuror şi 30 de posturi de personal auxiliar de specialitate şi personal economic şi administrativ. Numărul maxim de posturi poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 884 – (1) Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori se poate organiza în secţii conduse de procurori şefi secţie, ajutaţi de procurori şefi adjuncţi secţie. Secţiile se pot înfiinţa şi se pot desfiinţa prin ordin al procurorului şef al Direcţiei, cu avizul secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 888 – (1) Atribuţiile Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori sunt următoarele:
a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală, pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi de judecătorii şi procurorii militari;
b) conducerea, supravegherea şi controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispoziţiile procurorului de către ofiţerii de poliţie judiciară, în cauzele privind infracţiunile prevăzute la lit. a);
c) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a);
d) participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
d) participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
e) exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
f) elaborarea raportului anual privind activitatea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori şi prezentarea acestuia Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei;
g) constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracţiunilor aflate în domeniul de competenţă;
h) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.
Legea 317/2004 – Consiliul Superior al
Magistraturii
Propuneri de modificare
„Capitolul VII: Înfiinţarea şi organizarea Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor şi Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari
(1) Se înfiinţează Consiliul Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor,organism reprezentativ, cu activitate nepermanentă a cărui organizare şi funcţionare se stabilesc prin lege.
(2) Atribuţiile Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor:
a) numeşte şi revocă conducerea Inspecţiei Judiciare;
b) primeşte anual raportul de evaluare şi activitate a Inspecţiei Judiciare;
c) formulează recomandări referitoare la activitatea Inspecţiei Judiciare;
d) înaintează Consiliului Superior al Magistraturii propuneri pentru organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare;
e) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.