Decalogul, din perspectivă interdisciplinară

Pregătirea pentru Sfintele Paşti a prilejuit la Universitatea „Valahia” din Târgovişte desfăşurarea unei conferinţe naţionale pe tema celor zece porunci. Decalogul a fost interpretat astfel de teologi şi oameni de litere din perspectivă interdisciplinară. Manifestarea face parte din cadrul întâlnirilor periodice organizate de Centrul de Cercetări Ştiinţifice Interdisciplinare „Dumitru Stăniloaie” al Universităţii Valahia. La conferinţa naţională au participat profesori universitari din ţară, precum şi de la facultăţile târgoviştene.
Evenimentul a fost deschis cu prezentarea figurii proorocului Moise, de către lector universitar doctor Cristina Jinga, profesor de limba ebraică de la Facultatea de Teologie din Constanţa. Tema s-a intitulat „Moise – legiuitorul prin excelenţă al Legii Vechi”. Prin intermediul susţinerii, poruncile „Să-ţi cinsteşti părinţii”, „Să nu furi”, „Să nu ucizi” au fost abordate atât teologic, precum şi din perspectiva legalităţii. Proorocul Vechiului Testament a fost considerat astfel un precursor al Cartei Drepturilor Omului şi al Codului Penal, pentru că unele dintre poruncile divine se traduc astăzi în infracţiuni sancţionate de lege, de aici şi actualitatea lui Moise, în ciuda trecerii a peste 2.000 de ani. Şi aceasta pentru că Moise a scris învăţăturile sub inspiraţie divină, comparativ cu alte coduri scrise în vechime. În plus, deasupra legilor omeneşti nu trebuie uitat că doar lui Dumnezeu îi aparţine a răzbuna, iar justiţia divină apare când ne aşteptăm mai puţin, chiar dacă după un şir lung de încercări şi suferinţe, restabileşte ordinea firească, oamenii fiind chemaţi în trecerea lor pe pământ să înveţe numai lecţia iubirii şi a iertării de semeni. Despre aceste teme generoase, dar, de data aceasta, din perspectiva oamenilor de litere, au vorbit, în cadrul conferinţei şi profesorii târgovişteni de la Universitatea „Valahia”. Lector universitar doctor Ancuţa Negrea a explicat, cu graţie şi dragoste pentru cuvânt, etimologia unor lexeme importante, prin intermediul unei susţineri intitulate „Traiectoria semantică a lexemelor cuvânt, domn, iubire”. Acestea s-au dovedit din timpuri străvechi structuri de bază ale limbii, iar prin apariţia lor şi frecvenţa în limbaj reprezintă dovezi ale existenţei lui Dumnezeu traduse în cuvinte care au exprimat anumite acţiuni şi stări transcedentale, divine. O prezentare interesantă şi plină de înţelepciune, ca şi tezaurul românesc de proverbe a realizat, în continuarea conferinţei naţionale, lector universitar doctor Mariana Vârlan, cu teza „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face. Porunca iubirii aproapelui în proverbele româneşti”. Lectorul universitar doctor Mariana Vârlan a demonstrat cu măiestrie, din perspectiva unui om de litere, iubitor şi păzitor al slovei strămoşeşti, că misiunea omului de pământ este de a iubi, necondiţionat, fierbinte şi neîncetat, nu doar pe cei care ne iubesc, ci mai ales pe cei care ne sunt vrăjmaşi, aşa cum sună şi una dintre poruncile divine. Omul este chemat la lumina iubirii, la bunătate, la sentimente pozitive, nobile, înălţătoare, care pot transforma cea mai sordidă realitate, după cum o demonstrează şi tezaurul de experienţe şi concluzii asupra vieţii ale românilor traduse în proverbe. Despre iubire, a cuvântat şi lector universitar doctor Luminiţa Drăghicescu, de data aceasta din perspectiva specialistului în pedagogie. Susţinerea realizată în colaborare cu asistent universitar doctor Ana Maria Petrescu s-a intitulat „Iubirea – corolar hristic al Decalogului. Implicaţii educaţionale.” Lector universitar doctor Luminiţa Drăghicescu a reamintit auditoriului, format, în principal, din cadre didactice, scopul misiunii acestora, de a se apropia cu dăruire şi iubire de învăţăcei, în procesul educaţional. Iubirea de semeni este un dar divin oferit celor care-şi dedică activitatea educării în diverse domenii a tinerei generaţii, o responsabilitate, o misiune, iar toate acestea nu se pot realiza fără Iisus Hristos, profesorul universitar amintind astfel că pedagogii de seamă au fost şi iubitori ai creştinismului.
Despre Facebook, Twiter şi alte reţele de
socializare, din perspectivă teologică
În cadrul abordării Decalogului, din perspectivă interdisciplinară, a fost analizată şi porunca „Să nu-ţi faci chip cioplit”. Reţelele de socializare, cu calităţile şi defectele lor, nu au scăpat de ochiul vigilent al teologilor. În cadrul tezei „Actualitatea poruncii – Să nu-ţi faci chip cioplit”, realizată de pr. conf. univ. dr. Florea Ştefan, am aflat că omul modern, însetat de celebritate şi iubire de sine, ca şi cel din trecut, este supus unei ispite şi mai mari, în zilele noastre, când tehnologia ne ajută, dar ne şi deserveşte, dacă nu suntem atenţi. Idolatria cunoaşte azi o nouă formă de manifestare, prin celebritatea instant obţinută prin postarea pe internet a unor fotografii sau mesaje de la care se aşteaptă admiraţie, celebrul „like”. Postarea acestora face parte tot din dorinţele omului de faimă, iubire de sine, care vin în contradicţie cu smerenia creştină. Teologii au apreciat că, pe lângă avantajele multiplicării informaţiei cu repeziciune, există şi riscul idolatriei, în contradicţie cu porunca divină specifică, mai ales că Diavolul ştie întotdeauna să fie seducător, simpatic, dar să pară şi inofensiv, pentru a fura sufletul uman.
„iubiţi şi faceţi ce vreţi!”
Despre iubire şi libertate, a cuvântat şi diac. lect. univ. dr. Alexandru Arion, în cadrul prezentării sale. Acesta a încheiat conferinţa naţională, apoteotic, cu o vorbă de duh adresată participanţilor şi oamenilor, în general, supuşi diverselor reguli, care-i determină, prin natura lor, de a nu se respecta întotdeauna constrângerile. Pentru luminatul teolog, totul este simplu, dacă iubim, respectiv: „Iubiţi şi faceţi ce vreţi!”, a spus acesta, prin cuvântarea sa despre iubire, dar mai ales despre libertatea creştină.