Ziua latinităţii, sărbătorită la Târgovişte printr-un colocviu internaţional

Universitatea „Valahia” din Târgovişte a fost, timp de trei zile, gazdă generoasă pentru un colocviu internaţional intitulat „Latinitate-Romanitate-Românitate, ediţia a XII-a”. Evenimentul a fost organizat de Uniunea Latină din România, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Universitatea „Valahia”, Primăria municipiului Târgovişte şi Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa.
Manifestarea s-a desfăşurat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Dâmboviţa, Camera Notarilor Publici Ploieşti şi Biroul Notarial „Acta Legalia” Târgovişte. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor, comitetul de organizare al facultăţii târgoviştene a fost format din conf. univ. dr. Raluca Felicia Toma, profesor univ. Ioana Raicu, prof. Tatiana Ghiţă, inspector şcolar, Dana Camelia Diaconu, prof. Gavriel Păunescu, doctor Adriana Cuciureanu, cercetător ştiinţific, sub atenta coordonare a profesorului universitar doctor Petre Gheorghe Bârlea.
Evenimentul a fost deschis de profesor universitar doctor Petre Gheorghe Bârlea, care a precizat că manifestarea marchează Ziua latinităţii sărbătorită pe 15 mai. „Prin organizarea unei manifestări de o asemenea anvergură, Târgoviştea se recomandă ca o veritabilă capitală regională”, a apreciat prof. univ. dr. Petre Gh. Bârlea. In contextul evenimentului organizat, prof. universitar a susţinut o prelegere cu tema „Balcanismul românesc. O analiză a faliilor culturale”. Alocuţiunea a făcut trimitere la regionalizare şi globalizare, la balcanism, dar şi păstrarea identităţii naţionale.
„Organizarea şi, mai ales, continuitatea unui astfel de eveniment la universitatea târgovişteană sunt un act de curaj şi perseverenţă”, a fost o altă părere exprimată în deschiderea evenimentului, de data aceasta, de către prof. univ. dr. Constantin Pehoiu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste din cadrul Universităţii „Valahia”. Manifestarea s-a dovedit a fi un veritabil maraton de comunicări ştiinţifice. Astfel, la secţiunea I, în Sala Bleu, s-au susţinut lucrările reunite sub titlul „Latinitate vs diversitate culturală în Balcani”, moderatori prof. univ. Gheorghe Bănică, prof. univ. Mariana Popescu, conf. univ. dr. Florentina Nicolae. La secţinea a Il-a, în Sala Olive, s-a putut asista la lucrările comunicărilor ştiinţifice reunite sub titlul „Dialogul intercultural în perspectiva sincronică şi diacronică”, moderatori conf. univ. dr. Ileana Tănase, conf. univ. dr. Angela Tănase, prof. Gavriel Păunescu. Conf. univ. dr. Ileana Tănase a prezentat prelegerea „Scriitori între viaţă şi operă: Nicolae Steinhart”, prin care auditoriul a putut afla că „indiferent de câte limbi străine ar cunoaşte un om, bunătatea rămâne limbajul universal”, aşa cum a reuşit şi marele creştin în ciuda vicisitudinilor istoriei, a acuzaţiilor nefondate, a pedepsei cu închisoarea, într-un univers concentraţionar, în care important este să nu-ţi pierzi credinţa, omenia, bunătatea, nu o aşa-zisă libertate, iluzorie şi utopică, iar „dacă vrem să fim liberi, nu trebuie să ne fie frică a muri”. Foarte interesantă şi frumoasă a fost concluzia prelegerii, mai ales din perspectiva unui lingvist, aceea că „bunătatea este cel mai important limbaj”.
În cadrul secţiunii a II-a despre dialog intercultural în perspectivă sincronică şi diacronică, conf. univ. dr. Angela Stănescu a susţinut prelegerea „Images of the Roman Empire in V.S. Naipaul’s Anatomy of Modern Imperialism”, iar dr. Adriana Cuciureanu ne-a vorbit despre „rezistenţa feminină românească în procesul de colectivizare”.
Manifestarea a cuprins o a treia secţiune intitulată „Româna şi limbile străine în învăţământul pre-universitar şi universitar. Aspecte lingvistice, literare şi culturale”, moderată de către conf. univ. dr. Raluca Felicia Toma şi prof. Gabriela Catrina. La secţiunea a IV-a, găzduită de Sala Mare, a avut loc un atelier pe tema „Adaptarea metodelor de predare şi de evaluare la stilurile de învăţare ale elevilor”.
Evenimentul internaţional găzduit de universitatea târgovişteană a prilejuit auditoriului şi o savuroasă întâlnire cu matematicianul poet sau poetul matematician, academicianul Solomon Marcus, invitat la colocviu pentru a susţine o comunicare pe tema educaţiei. Plecând de la metafora corpului uman şi de la strânsa legătură dintre tot ceea ce formează universul, academicianul a demonstrat cu măiestria unui matematician, dar şi a unui poet, că „universul vast este reflectat de om, iar acesta poate fi caracterizat ca un atom social, care trebuie să devină conştient şi responsabil de legătura strânsă în care se află cu semenii lui, dar şi cu mediul înconjurător. Din această perspectivă, educaţia este un act uriaş şi cu efecte importante, iar de acest instrument depinde evoluţia unei societăţi”. In ceea ce priveşte sistemul românesc, educaţia se confruntă cu „o criză majoră şi trebuie revoluţionată. Profesorii trebuie să facă această meserie doar din vocaţie şi să pună în acord două verbe, a cunoaşte şi a înţelege. Dascălii trebuie să renunţe să livreze produse standard elevilor şi trebuie să se adapteze cerinţelor acestora. În educaţie, trebuie mai multă creativitate, elevilor trebuie să li se creeze o sete de cunoaştere, de cultură autentică, trebuie redescoperite modele şi repere autentice. Actul educaţiei este de o majoră responsabilitate şi însemnătate, pentru că de educaţia de astăzi depinde societatea viitoare, România de mâine, care trebuie să se întoarcă la adevăratele valori.”