Profanarea catedralei Notre-Dame

Deşi viaţa şi activitatea lui Dominique Venner nu au avut nici în clin, nici în mânecă cu fascismul, sinuciderea sa la Notre-Dame fiind un protest ce reflecta mai mult convingerile proprii, a doua zi după gestul tragic al istoricului şi politicianului de extremă dreapta, francez, o membră a grupării Femen, exact în acelaşi loc unde Venner şi-a zburat creierii, a simulat un act de sinucidere, cu un pistol din plastic, fiind pe jumătate dezbrăcată. Gestul membrei Femen era un protest, repetăm, la adresa fascismului, atitudine exagerată, în comparaţie cu cea a lui Venner care vroia Kyiv PostKyiv Postmai mult să avertizeze, crezând că există riscul ca populaţia pro-priu-zis franceză să fie treptat înlocuită şi prin scăderea ratei natalităţii de alte etnii vorbitoare şi de limbă franceză, provenite fie din fostele colonii, fie din Estul Europei. Mai clar, Venner, la bătrâneţe, era mai degrabă exponentul unui fel de paranoia naţionaliste din vechea şcoală politică franceză, fiind astfel mai mult înrudit, ca mod de gândire, cu o parte din generaţia Petain. Oricum, protestele organizate de Femen, fie ele individuale sau de grup, au început să alunece în exagerare şi deriziune, fără a mai vorbi de lipsa de respect, uneori faţă de personalitatea unor contemporani, cum este recentul caz al istoricului şi politicianului Venner. Gestul de miercuri al membrei Femen, după ce a ieşit din catedrala Notre-Dame, a provocat râsete, lumea uitân-du-se la ea ca la urs. Chiar şi nişte reprezentante ale etniei rome, care se aflau în faţa catedralei, desigur, nu din motive culturale, se uitau lung, văzându-se clar din atitudinea lor că dezaprobau exhibiţionismul reprezentantei Femen, care mai evea scris, pe bustul gol, sloganul „May fascist rest in Hell”, în traducere liberă, „Fie ca toţi fasciştii să putrezească în iad”. Gestul tinerei Femen este şi o profanare a sfinţeniei catedralei Notre-Dame, care a mai fost tratată cu lipsă de respect în februarie, anul acesta, când un grup de Femen-iste au sărbătorit în interiorul catedralei, cu bustul gol, demisia Papei Benedict al XVI-lea. Se pare că năravul nu are lecuire şi nici nesimţirea faţă de locurile sacralizate.
Modelul american
De fapt, ce este Femen? Femen este un grup contestatar feminist de origine ucraineană, fondat la Kiev, în 2008, de trei adolescente din Kmelniţi, pe atunci studente în primul an de facultate: Ana Huţol, Oxana Şaceko şi Alexandra Şevşcenko. Grupuleţul a devenit cunoscut pe plan internaţional mai mult ca un fel de curiozitate, deoarece organiza acţiuni de protest, apărând în public cu sânii goi. Iniţial, acţiunile grupul celor trei fete ce protesta, expunându-şi bustul gol, aveau drept scop apărarea drepturilor femei pe care societatea ucraineană o socotea mai mult un produs de consum sexual. Ulterior, grupul a devenit mai numeros, începând să protesteze, în stilu-i caracteristic, împotriva mondializării prostituţiei, a corupţiei tot mai mari a societăţii ucraineene, împotriva influenţei necontrolate a Bisericii în Ucraina de azi şi instituirea democraţiei. Membrele Femen sunt adeptele feminismului radical, numit sex-tremism. Acesta face parte din al treilea val de feminism ce a cuprins Europa şi Statele Unite, după modelul mişcarii feministe canadiene „Slut Walk”, iar pentru alţii, Femen este o mişcare post-feministă ce luptă împotriva aservirii sexuale a femeii şi dreptul acesteia de a respinge considerarea trupului o proprietate publică. Din 2008 până în prezent, prin exagerare de atitudine socială, membrele Femen au protestat împotriva lui Putin, împotriva organizării Campionatului European de Fotbal, din 2012, considerat pretext legal pentru stimularea turismului sexual, dar au protestat, având dreptate, şi împotriva eliberării a trei bărbaţi tineri, dintre care doi fii ai unor importanţi politicieni ucraineni, acuzaţi că au violat, bătut şi ars de vie o tânără. La momentul respectiv, lozinca Femen a fost „Death for sadists”. Femen a protestat şi împotriva situaţiei deplorabile a Cernobâlului, fiind şi acum un pericol pentru sănătatea celor din zonă. De asemenea, Femen a protestat şi împotriva stării sanitare a Grădinii Zoologice din Kiev. Locul de întâlnire al membrelor Femen este cafeneaua restaurant „Cupidon”, din Kiev. Oricum, membrele Femen s-au implicat public, în stilul seminud, protestând în faţa ambasadei Iranului din Kiev, împotriva condamnării la moarte prin lapidare a lui Sakineh Mohammadi Ashtiani, găsită vinovată de adulter. în acelaşi stil au protestat şi-n faţa ambasadei Arabiei Saudite din Kiev, scandând sloganul „Cars for women, camels for men” („maşini pentru femei, cămile pentru bărbaţi”) şi „stop gender inequality” („stop inegalităţii între sexe”). Nu a scăpat nici ambasada Georgiei, membrele Femen protestând împotriva persecutării şi arestării ziariştilor din aceast stat. în 2011, membrele Femen au ieşit pe principala arteră rutieră a Kievului, manifestându-şi susţinerea cu mişcarea „Occupy Wall Street”, prin care americanii protestau împotriva sistemului de afaceri bancare ce a declanşat recesiunea în Statele Unite. Totuşi, cum s-a-ntâmplat în Franţa, unde există o puternică filială Femen, sloganurile au depăşit limitele decenţei, când în 2012, franţuzoaicele membre Femen au scandat lozinca „Justice fucks us”, în faţa Ministerului de Justiţie din Paris, când un grup de violatori a primit doar pedeapsa de un an închisoare, cu executare.
Proteste de dragul banilor
Contestată de unii, hiduită de alţii, mişcarea Femen, cu tot stilul ei inedit de a protesta public, a determinat, anul acesta, pe 6 martie, editura „Calmann-Levy” de a scoate un volum, coordonat de Galia Ackerman, dedicat acestei mişcări feministe, în colecţia „Documente, Actualitate, Societate”, iar France 2, pe data de 5 martie 2013, în emisiunea „Infraroşu”, a difuzat documentarul de o oră şi zece minute „Nos seins, nos armes!”, scris şi realizat de Caroline Fourest şi Nadia El Fani. Au existat şi voci ca cea a lui Alexandru Laţa, redactor la „Vocea Rusiei”, ce critică un început de derivă politică a Femen, care este tot mai mult finanţată şi susţinută, afirmă el, de către Occidentul ce este interesat de criticarea unor lideri din Est, precum Putin sau din Vest, precum Berlusconi, ceea ce face ca Femen să se-ndepărteze tot mai mult de preocupările naţionale reale ale ucrainenilor. De asemenea, Lydia Guirous, preşedinta asociaţiei „Viitorul, la modul feminin”, critică Femen, considerând că mesajele acestei organizaţii nu sunt nici feministe, nici laice, incitând de fapt la intoleranţă şi ură. Desigur, actualmente Femen are doar 300 de membre. Acţiunile lor sunt finanţate din banii ce provin din vânzarea reprezentărilor efigiei Femen, care nu sunt cine ştie ce ca sumă sau din donaţii particulare făcute de miliardarul german Helmut Geier, de către femeia de afaceri, nemţoaica Beate Schober, rezidentă în Ucraina, şi de către omul de afaceri american, Jed Sunden, fondatorul grupului de presă „KP Media”, ce include şi jurnalul „Kyiv Post”. în urma infiltrării unei ziariste ucrainene a postului naţional de televiziune în interiorul Femen, s-a aflat că fiecare membră Femen primeşte pe lună o mie de dolari, echivalentul a 765 de euro, adică de trei ori salariul mediu al unui ucrainean. Dar, spune ziarista, acţiunile în afara Ucrainei sunt mai bine plătite. Astfel, în 2012, o manifestare Femen la Paris a costat 1.300 de dolari, pe zi, de persoană. După cum se vede, este rentabil să fii membră Femen, dar simulacrul de sinucidere al unei membre Femen în catedrala Notre-Dame este un gest deplasat, de prea mult prost gust, mai ales că memoria unui mort, fie el şi sinucigaş, trebuie respectată. Ar fi fost extrem de interesant dacă membrele Femen ar veni şi la Târgovişte, de exemplu, să simuleze împuşcarea fostului dictator al României. în stilul lor, ce le face singulare în cadrul mişcărilor europene de protest. Oricum, pentru un asemenea mod de a protesta, seminud sau nud total, legislaţia franceză prevede un an de închisoare şi plata unei amenzi de 15.000 de euro.