Rezultatele elevilor din România la evaluarea internaţională PISA 2018

Raportul internaţional publicat pe 3 decembrie de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) – „What students know and can do” prezintă rezultatele evaluării în ţările participante şi extrage date de cercetare relevante pentru politicile educaţionale.
Pe primele locuri la domeniul citire/lectură (domeniu principal de testare la PISA 2018) se situează Beijing-Shanghai-Jiangsu-Zhejiang (China), Singapore, Macao (China), HongKong (China), Estonia, Finlanda, Canada şi Irlanda. La nivelul Uniunii Europene, pe primele locuri se clasează Estonia, Finlanda, Irlanda, Polonia, Suedia.
Comparativ cu ciclul anterior de testare, media internaţională a înregistrat o uşoară scădere (citire/lectură – 487, faţă de 493, matematică – 489, faţă de 490, ştiinţe – 489, faţă de 493 în 2015). Această tendinţă este înregistrată şi de ţara noastră: citire/lectură -428 (faţă de 434 în 2015), matematică – 430 (faţă de 444, în 2015) şi ştiinţe – 426 (faţă de 435). Scorurile înregistrate în 2018 sunt mai mari în raport cu rezultatele din anii 2006 şi 2009, dar uşor mai mici comparativ cu cele înregistrate în 2015.
Conform Raportului OECD, diferenţa înregistrată la citire/lectură şi la ştiinţe între 2015 şi 2018 nu este semnificativă statistic, spre deosebire de cea de la matematică. Din punct de vedere al comparaţiei cu alte state, rezultatele elevilor români se plasează aproape de cele ale elevilor din Moldova, Muntenegru, Bulgaria şi Emiratele Arabe Unite.Performanţele elevilor au fost măsurate pe 6 niveluri (pentru unele domenii, au fost definite subniveluri ale nivelului 1). Nivelul 2 este considerat nivelul de bază necesar a fi atins de tinerii aflaţi spre finalul învăţământului obligatoriu în vederea integrării eficiente în societatea cunoaşterii.
Procentul elevilor care se află sub nivelul 2 pe fiecare domeniu de testare este următorul, în 2018: ştiinţe – 44%, matematică – 46,5%, citire/lectură – 40,8%. Comparativ cu 2015, acest procent a crescut cu 0,4% la citire/lectură şi cu 5,7% la matematică, însă a scăzut cu 3% la ştiinţe. La citire, elevii cu performanţe sub nivelul 2 pot înţelege texte simple, cu vocabular simplu şi cu informaţii explicite, însă nu pot realiza inferenţe pe baza textului citit, nu pot trage concluzii. Aceşti elevi au dificultăţi de interpretare a semnificaţiei textelor parcurse. La matematică, pot utiliza elemente simple de calcul, dar nivelul lor de achiziţii nu este suficient pentru a putea utiliza gândirea matematică în situaţii variate de viaţă. La ştiinţe, pot recunoaşte şi pot identifica unele explicaţii ale fenomenelor ştiinţifice simple, însă nu pot găsi cauzalităţi sau corelaţii ştiinţifice fără sprijin sau ghidare.
Ce ştiu şi ce pot face elevii români în ceea ce priveşte citirea/ lectura?
59,2% dintre elevi s-au situat cel puţin la nivelul 2 de competenţă, ceea ce înseamnă că pot înţelege un text de lungime medie, pot extrage ideea principală, pot căuta informaţii pe baza unor criterii, altfel spus, pot construi semnificaţii pe baza a ceea ce citesc (pot învăţa pe baza lecturii).
Aproximativ 1% dintre elevi au obţinut performanţe foarte bune (nivelul 5 sau 6) – pot înţelege texte lungi, pot utiliza concepte abstracte, pot face diferenţa dintre fapte şi opinii.
Ce ştiu şi ce pot face elevii români la matematică?
53,4% dintre elevi s-au situat la nivelul 2 de competenţă sau la un nivel superior acestuia, ceea ce înseamnă că pot recunoaşte şi interpreta fără sprijin cum poate fi reprezentată matematic o situaţie simplă (de exemplu, compararea distanţei pe două rute alternative sau exprimarea preţului unui produs în diferite monede). În medie, în ţările membre OECD, ponderea elevilor aflaţi la nivelul 2 sau la un nivel superior al competenţelor matematice a
fost de 76%.
Aproximativ 3% dintre elevi au obţinut performanţe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la matematică – pot modela situaţii matematice complexe, pot selecta, compara şi aprecia strategii adecvate de rezolvare a unor probleme.
Ce ştiu şi ce pot face elevii români la ştiinţe?
Aproximativ 56% dintre elevi s-au situat la nivelul 2 de competenţă sau la un nivel superior acestuia, ceea ce înseamnă că recunosc explicaţia corectă a unui fenomen ştiinţific familiar şi pot utiliza cunoştinţele lor pentru a evalua dacă anumite date pot fundamenta o anumită concluzie.
Aproximativ 1% dintre elevi au obţinut performanţe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la ştiinţe – pot aplica în mod autonom şi creativ cunoştinţele lor din domeniul ştiinţelor într-o varietate de situaţii, inclusiv în situaţii nefamiliare.
Factori care influenţează performanţele elevilor
În general, factorul socioeconomic influenţează performanţele elevilor de pretutindeni. În România, elevii din familii cu statut socioeconomic bun au obţinut, la citire/lectură, cu 109 puncte mai mult decât cei din familii cu statut socioeconomic scăzut, diferenţa fiind mult mai mare decât cea înregistrată la testarea din 2009 (86 de puncte). Statutul socioeconomic a fost strâns corelat şi cu performanţele la matematică şi ştiinţe.
Elevii români din medii dezavantajate au aspiraţii şcolare mai reduse, chiar şi cei care înregistrează rezultate foarte bune: 1 din 4 elevi cu rezultate foarte bune, provenind din medii dezavantajate se gândeşte că nu va absolvi învăţământul terţiar, comparativ cu 1 din 30 de elevi cu rezultate foarte bune, din medii socioe-conomice avantajate.
Datele de cercetare arată disparităţi semnificative ale rezultatelor între şcoli. Cu alte cuvinte, există tendinţa de grupare pe şcoli a elevilor cu rezultate bune. De asemenea, un elev dintr-o familie cu statut socioeconomic dezavantajat are doar 13% şanse să fie înscris într-o şcoală plasată între primele 25% după performanţă (media OECD fiind de 17%).
În România, 49,4% dintre profesorii care predau la şcolile participante la evaluarea PISA au urmat cursuri de master, acest procent fiind mai mare decât media ţărilor participante la testare, respectiv 43,9%. Cu toate acestea, datele arată o corelaţie slabă între rezultatele elevilor şi nivelul de studii al profesorilor. Atitudinea profesorilor faţă de predare, entuziasmul manifestat în activitatea didactică influenţează însă rezultatele elevilor. În majoritatea ţărilor, inclusiv în România, elevii care au apreciat că profesorul lor predă cu interes şi cu pasiune au obţinut rezultate mai bune.
În toate ţările şi economiile participante la PISA 2018, fetele au rezultate mai bune la citire/lectură decât băieţii. În ceea ce priveşte matematica şi ştiinţele, rezultatele elevilor români arată performanţe asemănătoare între fete şi băieţi.
Elevii români apreciază că efortul depus pentru rezolvarea sarcinilor de lucru a fost, în medie de 7,9 pe o scală de la 1 la 10, unde 10 semnifica efortul maxim. Efortul depus este apropiat de media OECD, însă mai mic decât cel pe care elevii noştri l-ar fi depus dacă era vorba despre o evaluare cu miză personală (examen, evaluare notată).
PISA (Programme for International Student Assessment) este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor cu vârste între 15 şi 16 ani, în domeniile citire/lectură, matematică şi ştiinţe. Intervalul de vârstă 15-16 ani este reprezentativ pentru finalizarea sau apropierea de finalizarea învăţământului obligatoriu. Evaluarea PISA pune accent pe competenţele necesare pentru viaţa personală, socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii – cu alte cuvinte accentul nu cade neapărat pe ceea ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă.
Administrarea evaluării PISA se realizează de către un consorţiu internaţional, la fiecare trei ani. Pregătirea şi adaptarea la nivelul fiecărei ţări participante a instrumentelor de evaluare este realizată de un centru naţional, desemnat de Ministerul Educaţiei. În România, evaluarea PISA 2018 a fost coordonată de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, ciclurile anterioare fiind coordonate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare.
Majoritatea ţărilor sau economiilor participante la PISA 2018 au administrat testarea folosind calculatorul. România a administrat testele în format tipărit (format utilizat de 9 ţări: România, Moldova, Ucraina, Argentina, Iordania, Arabia Saudită, Macedonia de Nord, Liban şi Vietnam), fiind planificată aplicarea pe calculator a testelor pentru următorul ciclu de evaluare – PISA 2021.
Eşantionarea şcolilor este realizată de consorţiul OECD pe baza datelor statistice privind reţeaua şcolară şi distribuţia populaţiei elevilor de 15-16 ani. Ponderea diferitelor tipuri de unităţi de învăţământ în eşantion reflectă ponderea acestora în reţeaua şcolară.
În România, testele de evaluare PISA 2018 au fost aplicate în 170 de unităţi de învăţământ. Au participat 5081 de elevi din clasele VII-X, fiind validate şi prelucrate 5075 de teste. Cea mai mare pondere au avut-o elevii din clasa a IX-a (77,9%), urmaţi de cei de clasa a X-a (15,1%), clasa a VIII-a (6%) şi de clasa a VII-a (0,9%).
Elevii au primit câte o broşură de test, având la dispoziţie 2 ore. În total, au fost utilizate 30 de broşuri diferite, fiecare cuprinzând o combinaţie de itemi din două sau trei domenii de testare. Pentru colectarea unor date de context socioeducaţional, elevii au completat un chestionar care a cuprins întrebări despre familia lor, modul lor de viaţă, climatul şcolii, practicile didactice ale profesorilor de limba şi literatura română (domeniul citire/lectură fiind domeniu principal de testare la PISA 2018). De asemenea, date despre caracteristicile şcolilor participante la testare au fost culese printr-un chestionar adresat directorilor acestor unităţi de învăţământ. Acesta a vizat informaţii despre mediul şcolar, oferta educaţională, personalul didactic, oportunităţile de învăţare oferite elevilor etc.