Proiectul strategic de cea mai mare importanţă şi amploare privind dezvoltarea turismului dâmboviţean a fost tema unei dezbateri publice, organizate la Centrul Internaţional de Conferinţe al Universităţii Valahia din Târgovişte. Consiliul Judeţean Dâmboviţa a demarat elaborarea documentaţiei „Masterplan -Strategie de dezvoltare spaţială”, care va fundamenta noul Plan Urbanistic Zonal al staţiunii.Evenimentul face parte din seria acţiunilor desfăşurate de Consiliul Judeţean Dâmboviţa în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti – Centrul de Cercetare, Proiectare, Execuţie şi Consulting, în baza contractului încheiat între cele două instituţii, pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare şi promovare turistică a zonei montane.
La dezbatere au fost prezenţi: preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Corneliu Ştefan şi vicepreşedintele Luciana Cristea, prof. univ. dr. arh. Tiberiu Florescu, prorectorul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Teodor Bâte, arhitectul-şef al judeţului, parlamentari dâmboviţeni, reprezentanţi ai Asociaţiei Turistice Peştera – Padina, Laurenţiu Moraru, primarul comunei Moroeni, Valentin Calcan, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Dâmboviţa, lonuţ Ghibanu, Vicar Eparhial în cadrul Arhiepiscopiei Târgoviştei, membrii Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism, reprezentanţi ai Academiei Române, reprezentanţi din partea Universităţii Valahia din Târgovişte, reprezentanţi ai altor instituţii cu care Consiliul Judeţean Dâmboviţa colaborează pentru realizarea acestui proiect de anvergură.
Masterplanul cuprinde o serie de măsuri al căror scop este dezvoltarea zonei montane dâmboviţene prin creşterea investiţiilor publice în infrastructura specifică, crearea unei destinaţii turistice competitive pe plan naţional, valorificarea durabilă a specificului local prin amenajarea domeniului schiabil şi a infrastructurii turistice de agrement.
Până în prezent, în cadrul acestui demers s-au făcut câţiva paşi de bază, în sensul întocmirii notei conceptuale şi a Masterplanului – Strategie de dezvoltare spaţială. Urmează să fie realizat Planul Urbanistic Zonal (PUG), care va reglementa modul de construire în staţiunea Peştera – Padina. În acest sens, Consiliul Judeţean Dâmboviţa sprijină UAT Moroeni pentru elaborarea PUG, contribuţia financiară fiind de 80%.
Dezvoltarea turismului în judeţul Dâmboviţa, creşterea competitivităţii zonei Peştera – Padina, ca destinaţie turistică de nivel naţional, conservarea resurselor turistice sunt obiective prioritare pentru administraţia publică judeţeană. În acest context, preşedintele CJD, Corneliu Ştefan, a prezentat etapele pe care le-a parcurs până în prezent acest proiect şi a precizat că va face toate demersurile pentru ca acest proiect să se realizeze: „Acest proiect se va realiza dacă vrem să-l facem, iar dacă nu dorim, nu se va concretiza, şi ne asumăm acest proiect. Eu, împreună cu colegii mei de la Consiliul Judeţean Dâmboviţa, în ultimele trei luni, care sunt şi primele trei luni de mandat, ce se împlinesc chiar astăzi, am muncit intens la acest proiect, pe care, atunci când l-am preluat, se afla într-un stadiu incipient de implementare. Astăzi ne-am întâlnit pentru a discuta despre ceea ce dorim să facem în staţiunea montană şi pentru a pune bazele ei de la zero.
Despre această staţiune şi despre pârtiile de schi se vorbeşte în România încă din anul 1977 şi discutăm despre o staţiune montană nouă, care se poate realiza, dacă ne-o asumăm cu toţii, iar eu sunt primul care şi-o asumă. Primul lucru pe care l-am făcut împreună cu colegii mei, la finalul anului 2020, a fost să semnez ordinul de începere a realizării acestui masterplan. Nu a fost uşor, dar am reuşit -împreună cu arhitectul-şef Teodor Bâte, primarul comunei Moroeni şi cu domnul prorector Tiberiu Florescu, cu care am avut nenumărate discuţii pe acest subiect. Următoarea întâlnire am avut-o, alături de colegii mei din CJD, cu preşedintele Camerei de Comerţ şi cu proprietarii de terenuri din zona turistică a comunei Moroeni.
Având în vedere că vrem să dezvoltăm această staţiune în zona montană, vorbim de o muncă de mulţi ani de acum înainte şi am considerat oportună colaborarea administraţiei judeţene cu administraţia locală din comuna Moroeni şi cu toate instituţiile implicate.
La jumătatea lunii decembrie, acest proiect a intrat în faza dezbaterii tehnice pe marginea masterplanului – pentru dezvoltarea spaţială, documentaţia tehnică a fost trimisă tuturor ministerelor, instituţiilor şi companiilor care pot emite puncte de vedere în ceea ce priveşte infrastructura edilitară, infrastructura practicării sporturilor montane şi, nu în ultimul rând, investiţiile specifice unui astfel de proiect.
Acum două săptămâni am avut o întâlnire, în cadrul Consiliului Judeţean Dâmboviţa, cu o firmă de specialitate, pentru a stabili unde vor fi amplasate pârtiile de schi şi ştim toţi că, din anul 2008, au fost avansate nenumărate variante, sau gândit variante de proiect pe anumite terenuri, apoi au fost schimbate, au fost avansate alte idei de amplasamente. Am discutat cu o firmă de profil, al cărei reprezentant se află în sală, şi sunt în măsură să vă anunţ astăzi – şi îmi asum ceea ce spun – că am venit cu propunerea să facem un protocol cu judeţul Prahova, pentru a avea încă o pârtie de schi, care să plece din zona noastră, judeţul Dâmboviţa, şi să coboare până la Sinaia -în afară de pârtia Cocora, despre care discutam până acum. Dacă realizăm ceea ce ne-am propus, vom avea trei pârtii de schi – două pe raza judeţului Dâmboviţa şi una în colaborare cu judeţul Prahova, ceea ce specialiştii în domeniu au spus că este realizabil.
Am primit propuneri concrete, până astăzi, împreună cu domnul arhitect-şef: şi de la dumneavoastră, cei din sală, şi de la instituţiile avizatoare şi, nu în ultimul rând, de la proprietarii din munte.
Acesta este istoricul a ceea ce am făcut şi vă spun că această investiţie va avea impact asupra tuturor staţiunilor din România, nu doar din judeţul Dâmboviţa. Legat de infrastructură şi de pârtiile de schi, vom avea instalaţie de transport pe cablu, însumând 1.970 metri de telegon-dolă şi 628 metri de teleschi. De asemenea, intenţionăm să integrăm staţiunea de interes naţional Peştera-Padina şi în circuitul naţional şi în cel internaţional, prin oferirea de facilităţi pentru practicarea de turism alpin, turism de aventură, agrotur-ism, turism ecologic, turism ecumenic, baze de agrement şi relaxare, oferte turistice pentru toate vârstele şi, mai ales, pentru toate sezoanele.
Îmi doresc să stabilim cu exactitate, prin acest masterplan, unde va fi zona de hoteluri de 3, 4, 5 stele, unde va fi zona de pensiuni, unde va fi zona de camping, cum vor arăta – ca regim de înălţime sau ca estetică – toate clădirile. Trebuie să ţinem cont de faptul că ne aflăm în zona Parcului Natural Bucegi şi voi urmări cu atenţie ca, în urma acestei strategii, să nu obţinem un kitsch. Totul – de la zona amplasării clădirilor, până la parcări, reţele şi coşuri de gunoi – va fi trecut în acest document de bază pentru dezvoltarea Staţiunii Naţionale Peştera -Padina.
Sper ca în luna martie să avem finalizată procedura de achiziţie publică pentru sectorul de drum de 6 kilometri, rămas neasfaltat pe partea stângă contur de lac. Am prevăzut în buget suma necesară, de aproximativ 8 milioane lei, şi vom finaliza partea de asfalt din zona montană.
În al doilea rând, după aprobarea bugetului, pe lista de investiţii voi scoate la licitaţie studiul de fezabilitate, pentru pasarela peste râul Ialomiţa, cu o lungime de 60 de metri, din DN71, înainte de satul Glod din comuna Moroeni, şi drumul care va ieşi direct la Sanatoriu, care aparţine consiliului judeţean, pentru a începe investiţia pe DJ 714 (…)”
Vă mulţumesc pentru interesul manifestat pentru această dezbatere, vă asigur din nou că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, voi fi alături de toate proiectele din judeţ şi îmi doresc ca împreună să punem umărul pentru dezvoltarea acestei staţiuni, pentru că, dacă ne dorim să reuşim, vom reuşi, dacă nu ne dorim, ridicăm mâna şi o spunem cu tărie. Dar nu cred că cineva are interesul să pună piedici acestei staţiuni, iar eu nu voi accepta oameni sau instituţii care să tragă frâna de mână la dezvoltarea acestui proiect.
Prof. univ. dr. arh. Tiberiu Florescu, prorectorul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti: „Mesajul meu este unul de încredere şi speranţă că acest proiect se va realiza. Spun acest lucru pentru că ştiu foarte bine problematica urbanismului din România, în calitatea mea de preşedinte al Registru se poate realiza,lui Urbaniştilor din România. M-am implicat în acest proiect şi este o onoare pentru mine şi universitate să avem rolul de a fi parteneri cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa în acest demers. Este un proiect unic în România şi are mari şanse să se realizeze şi poate să se constituie într-un exerciţiu de bună practică. El înseamnă o colaboarare foarte strânsă între autorităţile publice locale şi consiliul judeţean, între proprietarii privaţi de terenuri şi aceste două administraţii, între o instituţie care gestionează problematica de mediu şi Parcul Natural Bucegi, care gestionează un areal de importanţă naţională.”
