Pe agenda de lucru a şedinţei Guvernului României de marţi, 30 iulie, au fost incluse şi Hotărârile 12, 13, 14 privind aprobarea stemelor oraşului Titu, comunei Niculeşti şi a comunelor Cândeşti şi Dragomireşti, judeţul Dâmboviţa. Guvernul a adoptat toate aceste Hotărâri. Fiecare localitate este unică, iar stema este o mărturie a istoriei. Oraşul Titu se identifică cu o stemă formată dintr-un scut francez medieval triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat, având în cartierul din partea de sus, pe roşu, faţada din argint a clădirii gării din localitate, iar în cel de jos, pe albastru, o roată dinţată din acelaşi metal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei t urnuri crenelate. Faţada gării semnifică una din clădirile reprezentative ale localităţii, deoarece fostele ateliere ale gării sunt monumente istorice de importanţă locală. Roata dinţată reprezintă o unitate economică importantă din localitate. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică fapul că localitatea are rangul de oraş. Stema comunei Niculeşti, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, albastru, tăiat de un brâu undat de argint, având în partea de sus trei ramuri de stejar naturale, cu frunze şi fructe, iar în partea de jos trei spice de grâu de aur, poziţionate în bandă – pal -bară. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Brâul undat reprezintă hidrografia localităţii Niculeşti. Cele trei ramuri de stejar naturale, cu frunze şi fructe, reprezintă pădurile de foioase şi numărul satelor componente comunei Niculeşti. Cele trei spice de grâu de aur reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor comunei Niculeşti, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Şi comuna dâmbovi-ţeană Cândeşti se poate lăuda cu o stemă formată dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, tăiat de un brâu undat de argint, cuprinzând în cartierul de sus o cruce treflată (cu braţul de jos mai alungit) având deasupra şi pe flancuri cinci stele poziţionate în semicerc, totul de aur, iar în cartierul de jos un copac de acelaşi metal, mişcând din vârf. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Crucea face referire la biserica de lemn de la Vârtop. Cele cinci stele de aur reprezintă satele care alcătuiesc comuna. Brâul undat evocă râul Dâmboviţa care străbate teritoriul localităţii. Copacul aminteşte de o importantă ocupaţie a locuitorilor comunei, pomicultura. Coroana murală, cu un turn crenelat, semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Şi nu în ultimul rând comuna Dragomireşti are o stemă reprezentată printr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, tăiat de un brâu undat de argint, având în partea superioară o oală, cu convexităţi pe flancuri, partea de sus evazată şi o toartă mică în partea stângă de sus, broşând peste jumătatea din stânga a unei farfurii redată din faţă, ambele de aur, însoţite în cantoanele dextru şi senestru ale şefului de două roţi crenelate de argint, iar în partea inferioară o sondă de foraj, de asemenea, de argint, stând pe o câmpie neagră. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Oala şi farfuria fac aluzie la una dintre ocupaţiile locuitorilor, olăritul. Cele două roţi crenelate, evocă o importantă unitate economică din localitate, care se ocupă cu fabricarea produselor speciale. Sonda face referire la resursele petroliere din comună. Brâul undat reprezintă râul Dâmboviţa care străbate localitatea. Coroana murală, cu un turn crenelat, semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.