In fiecare an, la data de 5 iunie este marcată Ziua mondială a mediului înconjurător. La 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat o rezoluţie care desemnează ziua de 5 iunie ca Ziua mondială a mediului înconjurător şi care îndeamnă guvernele şi organizaţiile să întreprindă în această zi, în întreaga lume, activităţi prin care să reafirme preocuparea lor pentru conservarea şi îmbunătăţirea mediului. Tot la 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat şi o rezoluţie care a dus la crearea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).
Anul 1972 a marcat un punct de cotitură în dezvoltarea politicii internaţionale în domeniul mediului, prin organizarea, sub auspiciile ONU, a celei dintâi mari conferinţe privind problemele de mediu. Această conferinţă a avut loc la Stockholm, în Suedia, între 5-16 iunie, şi este cunoscută sub numele de Conferinţa de la Stockholm, conform www.un.org.
Fiecare ediţie a Zilei mondiale a mediului înconjurător are la bază o temă, recomandată de UNEP. Prin marcarea acestei zile, ONU încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător şi în acelaşi timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens. Odată cu pandemia COVID-19, mulţi oameni sunt acum mai conştienţi de legăturile dintre sănătate şi mediu. Pe măsură ce temperatura globală creşte, tot mai multe specii de animale vor fi forţate să părăsească habitatele lor în căutarea unor medii mai primitoare – probabil mai aproape de aşezările umane, ceea ce înseamnă mai multe riscuri ca bolile să fie transmise de la animale la oameni. Schimbările climatice au potenţialul nu numai de a produce dificultăţi economice şi schimbări drastice în societate, ci şi de a declanşa alte pandemii devastatoare în viitor.
Care sunt cele mai mari schimbări de mediu la nivel global?
Relaţia dintre activităţile umane şi schimbările climatice a devenit o problemă majoră de îngrijorare şi interes în întreaga lume atunci când vorbim de mediul înconjurător. Creşterea temperaturilor, perioade întregi de secetă, dar şi focare de insecte, toate au legătură cu schimbările climatice. Scăderea aprovizionării cu apă, producţia agricolă redusă, impactul asupra sănătăţii în oraşe din cauza căldurii şi a inundaţiilor şi eroziunea în zonele costiere sunt preocupări suplimentare. Şi acestea sunt doar câteva situaţii.
Un alt exemplu este topirea gheţii. Gheaţa se topeşte la nivel mondial, în special la polii Pământului. Aceasta include gheţarii montani, plăcile de gheaţă care acoperă Antarctica de Vest şi Groenlanda şi gheaţa marină arctică. O mare parte din această gheaţă topită contribuie la creşterea nivelului mării. Nivelul mării la nivel mondial creşte 3,2 milimetri pe an, iar creşterea are loc într-un ritm din ce în ce mai rapid în ultimii ani. Pe măsură ce temperaturile se schimbă, multe specii sunt în mişcare. Unii fluturi, vulpi şi plante alpine au migrat spre nord sau către zone mai înalte şi mai reci. O mică schimbare climatică, înseamnă o schimbare enormă pentru speciile din habitatul respectiv.
In acelaşi timp, modificările concentraţiilor de gaze cu efect de seră şi ale altor factori influenţează climatul global şi determină nenumărate consecinţe asupra sănătăţii umane. Consecinţele schimbărilor climatice asupra mediului, precum valurile de căldură extreme, creşterea nivelului mării, modificările precipitaţiilor care duc la inundaţii şi secete, uragane intense şi calitatea degradată a aerului, afectează în mod direct şi indirect sănătatea fizică, socială şi psihologică a oamenilor. De exemplu, modificările precipitaţiilor creează schimbări în disponibilitatea şi cantitatea de apă, precum şi în evenimente meteorologice extreme, cum ar fi uragane intense şi inundaţii. Schimbările climatice pot fi un motor al migraţiei bolilor, precum şi al exacerbării efectelor asupra sănătăţii rezultate din eliberarea de poluanţi atmosferici toxici în populaţiile vulnerabile, cum ar fi copiii, vârstnicii şi cei cu astm sau boli cardiovasculare.
