COMPETENŢA TRIBUNALULUI

Tribunalul este competent să judece atât ca primă instanţă, cât şi ca instanţă de apel şi de recurs.
în acest sens, tribunalul judecă în primă instanţă „toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe”. Noua reglementare nu mai enumeră limitativ domeniile în care competenţa de a judeca în primă instanţă revine tribunalului, aşa cum făcea fostul art. 2 din Vechiul Cod de procedură civilă, fiind astfel extinsă sfera de competenţă materială a tribunalului.
Prin raportare la art. 94 C. proc. civ. care stabileşte competenţa pentru judecată în prima instanţă a judecătoriei în cazul cererilor evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor (profesionişti sau nu), observăm că în cazul în care valoarea obiectului cererii de chemare în judecată este mai mare de 200.000 lei, competenţa judecatei în fond a cauzei aparţine tribunalului.
Atunci când competenţa de a judeca în primă instanţă aparţine judecătoriei, tribunalul va judeca apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie în primă instanţă.
De asemenea, tribunalul are competenţa de a judeca recursuri, în cazurile anume prevăzute de lege, precum şi orice alte cereri date prin lege în competenţa lor.
în ceea ce priveşte cererile date prin lege în competenţa tribunalului, ca primă instanţă, amintim: acţiunile împotriva ordinului de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române; acţiunile împotriva deciziei ori dispoziţiei motivate de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură, potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989; plângerile datorate vătămării drepturilor prevăzute de legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public; acţiunile privind recunoaşterea procedurilor străine şi cooperarea cu instanţele străine, potrivit Legii nr. 637/2002 privind reglementarea raporturilor de drept internaţional privat în domeniul insolvenţei; cererile privind înregistrarea unui partid politic; cererile privind înregistrarea alianţelor politice; cererile privind dizolvarea unui partid politic; cererile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare de iniţiere a procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului entităţilor autorizate, potrivit Legii nr. 297 din 28 iunie 2004 privind piaţa de capital, cererile privind restrângerea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate a cetăţenilor români, în condiţiile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate; cererile privind acordarea despăgubi-rilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică; cererile în legătură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractului de concesiune, precum şi a celor privind acordarea de despăgubiri, în condiţiile OUG 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică; cererile privind constatarea caracterului politic al condamnării suferite, în condiţiile Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989; cererile privind dobândirea personalităţii juridice de către federaţii şi confederaţii sindicale; cererile prin care se solicită incetarea grevei; cererile privind conflictele individuale de muncă; litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 lei.