Conform știrii postate, joi 2 februarie, la ora 10.48 a.m., pe site-ul “Realitatea.net”, România are o democrație „deficitară”, fiind pe ultimul loc în rândul țărilor Uniunii Europene și pe locul 62 în lume, cu un scor de 6,45 – potrivit indexului anual al democrațiilor întocmit de grupul britanic The Economist. Studiul are patru zone de clasificare: regimuri autoritare, regimuri hibride, democrații deficitare și democrații depline. Pentru întocmirea clasamentului, sunt luate în calcul cinci categorii de criterii: procesele electorale și pluralismul,
funcționarea guvernului, participarea politică, cultura politică și libertățile civile.
Cu un scor de 6,45, România se încadrează la „democrații deficitare”, la fel ca majoritatea statelor din Europa Centrală și de Est (cu excepția Austriei, considerată democrație deplină), la care se adaugă Portugalia, Italia, Belgia, Grecia și Cipru. Statele nordice, plus Franța, Spania și Germania se încadrează la „democrații depline”.
În clasamentul general, care cuprinde 167 de țări, România ocupă locul 62, în timp ce Bulgaria este pe 57 (scor 6,53), Ungaria este pe locul 56 (scor 6,64), iar Polonia pe locul 47 (scor 7,04). Austria ocupă locul 20, cu un scor de 8,20. Moldova, care în 2021 era aleasă drept „țara anului” de „The Economist”, pentru că își îmbunătățise cel mai mult imaginea, ocupă în clasamentul democrațiilor un meritoiu loc 69, cu scorul de 6,23.
În Europa există șase țări cu „regim hibrid”: Turcia (locul 103, scor 4,35), Bosnia (locul 97, scor 5), Kosovo, Georgia (locul 90, scor 5,20), Ucraina (locul 87, scor 5,42) și Armenia (locul 82, scor 5,63).
Rusia este țara în care nivelul democrației a scăzut cel mai mult în 2022, ajungând pe locul 146 din 167 de țări, mai jos decât state precum Burkina Faso și Haiti, potrivit Indexului democrației, încadrându-se la „regimuri autoritare”. Războiul din Ucraina „a scos la iveală diviziunile dintre democrațiile dezvoltate care susțin Ucraina și multe țări în curs de dezvoltare care au ales să nu ia atitudine”, se arată în studiu.
În rândul „regimurilor autoritare” figurează țări precum Haiti, „care pare să se afle într-o stare de disoluție internă” (locul 135, coborâre de 16 locuri) și Burkina Faso (locul 127, coborâre de 16 locuri), unde „o insurecție islamistă a făcut ca statul să piardă controlul asupra unei părți a teritoriului”.
În schimb, Thailanda a înregistrat în 2022 cea mai mare creștere a indicelui democratic, urcând 17 poziții și ajungând pe locul 55 în clasament (scor 6,67), înaintea României.
Ridicarea restricțiilor legate de pandemia de Covid-19 a îmbunătățit scorurile multor țări, inclusiv ale Franței (locul 23, stabil, scor 8,07), Spaniei (locul 22, în urcare cu 2 poziții, scor 8.07) și Chile (locul 19, în urcare cu 6 poziții, scor 8,22), care revine în grupul „democrațiilor depline”.
La nivel regional, Europa de Vest este singura regiune care și-a îmbunătățit decisiv scorul în 2022. Opt dintre primele 10 țări ale clasamentului se află, de altfel, în Europa de Vest.
„America de Nord, Asia, Australia, Europa de Est și Africa Subsahariană au stagnat, iar America Latină, Orientul Mijlociu și Africa de Nord au suferit scăderi”, arată analiza EIU.
Statele Unite ocupă locul 30, cu un scor de 7,85, în timp ce Marea Britanie este pe locul 18, cu scorul de 8,28.
La nivel global, indicele democrației 2022 a crescut infim, de la 5,28 în 2021 la 5,29 în 2022. Aceasta reprezintă o stabilizare, după o scădere de 0,09 puncte procentuale anul trecut. La fel ca în 2021, mai puțin de jumătate din populația lumii trăia într-o democrație (45,3 la sută) în 2022 și doar 8 la sută într-o „democrație deplină”, într-un clasament condus în continuare de Norvegia și unde Afganistanul se află pe ultimul loc. Una dintre concluziile finale arată că mai mult de o treime din populația lumii (36,9 la sută) trăiește sub „regimuri autoritare”.
