La data de 20 februarie este marcată, anual, Ziua mondială a justiţiei sociale, la iniţiativa Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) din 26 noiembrie 2007, potrivit un.org.
Peste 60 la sută din forţa de muncă la nivel internaţional, adică aproximativ două miliarde de femei, bărbaţi şi tineri, îşi câştigă existenţa lucrând fără forme legale de angajare. Drept urmare, ei sunt de două ori mai expuşi sărăciei, lipsiţi fiind de protecţie socială şi de beneficiile oferite de încadrarea legală în muncă. ONU atrage atenţia că cei mai mulţi angajaţi sunt nevoiţi să accepte să lucreze în afara legii din cauza lipsei de opţiuni, subliniază un.org.
Promovarea angajării cu forme legale este necesară pentru reducerea sărăciei şi inegalităţilor sociale, pentru asigurarea unor condiţii decente de muncă, precum şi pentru creşterea productivităţii şi o dezvoltare durabilă.
În concordanţă cu Recomandarea cu numărul 204 adoptată la sesiunea Conferinţei Internaţionale a Muncii de la Geneva din 12 iunie 2015, ONU susţine multiple strategii de combatere a factorilor ce duc la existenţa muncii fără încheierea unui contract recunoscut de lege. Acestea nu trebuie să includă doar forme punitive, ci şi iniţiative menite să motiveze angajatorii în direcţia abandonării economiei informale şi muncii nedeclarate.
În anul 2021, tema propusă de ONU a fost „Un apel pentru justiţie socială în economia digitală” („A Call for Social Justice in the Digital Economy”). Mediul online a devenit, în ultimul deceniu, un loc propice pentru desfăşurarea activităţilor economice, tendinţă impulsionată pe fondul pandemiei de COVID-19. Drept urmare, pentru multe persoane, accesul la piaţa muncii este condiţionat de cel la conexiunea de internet. Reversul medaliei este că populaţia unor zone şi chiar a unor ţări întregi ar putea avea de suferit din cauza conexiunilor la internet neperformante, a preţurilor ridicate pentru serviciile online sau, pur şi simplu, a imposibilităţii de a se putea conecta. ONU a atras atenţia că, în acest fel, inegalităţile sociale deja existente se adâncesc sau, în paralel, pot apărea unele noi.
În 2020, tema a fost „Reducerea inegalităţilor pentru obţinerea justiţiei sociale” („Closing the Inequalities Gap to Achieve Social Justice”).
Scopul Zilei mondiale a justiţiei sociale este de a atrage atenţia factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, şomajul şi excluziunea socială. În literatura de specialitate, se consideră că un individ este exclus social dacă este rezident într-o zonă geografică a societăţii, dar din motive în afara controlului său nu poate participa la activităţile normale ale cetăţenilor din acea societate, chiar dacă şi-ar dori să o facă.
Totodată, cu prilejul acestei zile sunt promovate valori precum solidaritatea, echitatea şi tratamentul egal oferit cetăţenilor indiferent de sex, rasă, religie, cultură sau stare a sănătăţii. Inegalităţile imense de venit atât pe plan naţional, cât şi internaţional, reprezintă, la rândul lor, un factor ce poate ridica obstacole în calea justiţiei sociale.
La 10 iunie 2008, Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat Declaraţia privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă.
Termenul de justiţie socială, inventat de cărturarul italian Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate în relaţie cu clasele sociale existente în ea. Ea se referă la conceptul potrivit căruia toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi oportunităţi economice, politice şi sociale. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea şi respectarea drepturilor cetăţenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceştia.