A început goana dupa soaun

După cum, până la urmă s-a aflat, dispărând astfel orice pretext de vehiculare a unor zvonuri sau păreri neîntemeiate, Victor Piţurcă a semnat pe o perioadă de doi ani contractul cu Al Ittihad, clubul de fotbal sudit. Prin plecarea sa, postul de selecţioner a rămas vacant. Acum, în plăcutul stil românesc, odată cu plecarea lui Piţurcă, staff-ul său are cele mai mari şanse să dispară de la conducerea naţionalei. Un lucru care nu s-a mai întâmplat până acum, aspect ce dovedeşte că Piţurcă chiar este un mare caracter, plecând în Arabia Saudită acesta va lua cu el şi staff-ul pe care îl avea când se ocupa de soarta naţionalei României, inclusiv pe directorul sportiv al FRF-ului, Ovidiu Osteşin. Anumite decizii, la nivel naţional, devin o perfectă traducere a micilor mâncătorii care foarte greu ajung la urechile românilor de rând. Imediat după ce a plecat, Burleanu a găsit fără probleme înlocuitor pentru Osteşin. Există deocamdată o oarecare incertitudine deoarece oficialul de la Casa Fotbalului trebuie să aleagă între Cristi Bobar, de la Dinamo şi Narcis Răducan de la Concordia Chiajna. Chiar şi în această situaţie care nu este un capăt de ţară tot s-a creeat terenul propice pentru naşterea de zvonuri, de bârfe, de presupuneri. Deci, în stilul tradiţional românesc, a început să se zvonească că pe placul şefilor de la FRF ar fi dinamovis-tul Cristi Bobar.
Plecarea lui Piţurcă a declanşat o serie de atitudini din partea celor care doresc să ocupe postul său, unul destul de rentabil din punct de vedere financiar în comparaţie cu nicelul mediu al vieţii din România. Tehnicianul italian Wlater Zenga a transmis că este dispus să-l înlocuiască pe Piţurcă la condurecera naţionalei României. Italianul este destul de şmecher. Vrea să lase impresia că nu doreşte acest post de dragul banilor, declarând că nu se autopropune în funcţia de selecţioner dar, totuşi dacă i se va propune postul, îl va accepta. Mai bine, deşi este foarte improbabil, italianul ar fi trebuit să fie puţin sincer şi fără jenă să declare că doreşte postul lui Piţurcă doarece nu stă totuşi prea bine cu resursele financiare proprii. Mai mult, italianul leşină de grijă pentru soarta naţionalei României, insinuează că vrea să o împingă pe culmile neatinse ale gloriei fotbalistice, s-o ajute să se califice la EURO 2016. Prin declaraţia sa, italianul încearcă să umbe şi la coarda sensibilă, chiar sentimentală. Deci, Zenga declară că nu se autopro-pune, dar nici nu refuză să vină dacă este contactat. Declară că i se pare foarte normal să fie selecţionerul naţionalei. Mai mult, insinuează că oamenii din Federaţia Română de Fotbal trebuie să se gândească foarte bine la viitor. Te întrebi: la care viitor, cel financiar al lui Zenga sau cel de prestigiu al României? Este adevărat că, la un moment dat, Zenga a fost o mare glorie a fotbalului italian. La fel ca Boloni, Walter Zenga dă asigurări că poate pregăti echipa naţională să câştige luna viitoare, meciul cu Irlanda de Nord. Este „emoţionant” când Zenga, pentru a convinge pe români, declară că urmăreşte tot timpul campionatul din România fiind la curent cu tot ce se întâmplă, presupunând că are 220 V. Zenga urmăreşte tot timpul campionatul din România, frumos, admirabil, exemplar, înduioşător dacă stai să te gândeşti că Zenga trăieşte pe undeva prin Emiratele Arabe şi, pentru a urmări la televizor, la radio nu prea credem, meciurile, ar trebui, din cauza fusului orar să facă nopţi albe. Este de admirat acest italian care-şi pune în pericol sănătatea fizică doar pentru a urmări evoluţia campionatului românesc de fotbal. Dacă ar fi să-l credem, toată România ar trebui să fie înlăcrimată de duioşie numai la gândul că italianul se gândeşte altruist la forbalul românesc, nu la banii pe care-i aşteaptă de pe urma sa.
Mai există un doritor care vrea să ia locul călduţ încă al lui Piţurcă. Preşedintele LPF, Gino lorgulescu a adus la cunoştinţa urechiuşelor româneşti că antrenorul formaţiei Al Ahlil din Emiratele Arabe Unite, Cosmin Olăroiu, a transmis şi el că este dispus să vină în fugă să se ocupe de echipa naţională a României. Olăroiu este şi mai emoţionant, şi mai patetic, am putea spune că este un romantic incurabil, dacă ar fi să facem un joc de cuvinte, un reumatic sentimental. Olăroiu i-ar fi declarat lui Gino Iorgulescu că renunţă la tot: la bani, la rentabilul club arab de fotbal, totul din cauza nestăpânitei, incotrolabilei sale iubiri pentru echipa naţională a României. Din păcate, Cosmin Olăroiu este încă sub contract cu arabii. Arabii îi vor da drumul, dar numai în situaţia în care FRF-ul va vărsa o sumă consistentă de bani clubului Al Ahlil. Numai în felul acesta va fi reziliat contractul. Oricum, este înghesuială mare pentru ocuparea scaunului deţinut de Piţurcă. La linia de start s-au aliniat, în afară de Cosmin Olăroiu şi Walter Zenga, şi Cosmin Contra, şi Dan Petrescu. Acum, depinde cine are pile mai tari. Până va fi ocupat scaunul, naţionala României se poate antrena liniştită fie pe stadion, fie, referitor la fiecare fotbalist în parte, în apartamentul prorpiu. în final, mai putem spune că treptat, treptat, episodul Piţurcă se va încheia. Fostul selecţioner al naţionalei va ateriza în Arabia Saudită, îşi va încasa banii. Se pare că românii sunt foarte preţuiţi de către preşedinţii cluburilor de fotbal arabe. S-ar putea, cu timpul, să fie mare înghesuială de români prin Emiratele Arabe, inclusiv Arabia Saudită. Dacă Statul Islamic nu va avea câştig de cauză şi nu va stăpâni întreaga Peninsulă Arabă, nepunând pe butuci dărnicia emirilor, atunci sunt mari şanse ca emigraţia românească se se orienteze către statele arabe bogate şi civilizate, întorcând spatele Occidentului ce nu mai este aşa de darnic ca pe vremea Războiului Rece. Referitor la naţionale României, FRF ar trebui să se grăbească fiindcă meciul cu Irlanda de Nord bate la uşă.