Coform unei știri, postată pe “Realitatea.net”, unul din puținele site-uri de limba română care nu face compromisuri penibile cu puterea politică de moment, respectând dimensiunea morală a meseriei de jurnalist, Guvernul a dat liber la creșterea prețului inițial al contractelor de achiziție publică, plătite din fonduri externe nerambursabile, cu peste 50%. Printr-o OUG, executivul a aprobat posibilitatea ca firmele să ajusteze prețurile necesare actualizării costurilor investiției în contractele de achiziție publică. Tot aici intră și alte categorii de contracte cum ar fi cele care au asigurate sursele financiare din fonduri externe nerambursabile și din PNRR.
Mai simplu, Guvernul a dat liber celor care au contracte cu statul, să-și poată majora prețurile inițiale, potrivit moderatoarei Anca Alexandrescu, titulara emisiunii “Culisele statului paralel”, difuzată de postul tv. “Realitatea Plus”. De exemplu, explică Anca Alexandrescu, dacă un contract initial a fost de 1 milion de euro, prețul final poate fi de peste 1,5 milioane de euro.
Guvernanții au făcut câteva precizări în privința implementării proiectelor cu finanțare europeană, în special în domeniul infrastructurii. Astfel, ajustarea prețului pentru proiectele de investiții, este făcută în concordanță cu creșterea prețului la materiale și utilități, ceea ce, chipurile, va ajuta la evitarea blocajelor. Desigur, se uită să se precizeze că, în paralel cu evitarea blocajului, se va stimula cu brio, creșterea inflației.
„Este o măsură pe care Guvernul României a activat-o și în cursul anului trecut, atunci când șantierele de construcții la lucrări de mare infrastructură din România riscau să intre în blocaj, ca urmare a creșterii de prețuri la materie primă, la carburant sau în domeniul resursei de muncă”, a explicat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.
întradevăr, măsura a fost luată și în cursul anului trecut, atunci când șantierele de construcții la lucrări de mare infrastructură din România riscau să intre în blocaj, ca urmare a creșterii prețurilor materialelor, iar lucrărilor pe șantiere riscau să se blocheze.
De fapt, totul este un efect în lanț provocat de faptul că toate guverne, începând cu anul 1992, când a avut loc primele alegeri libere, la care s-au înghesuit românii naivi, nu au fost în stare să aibă minimul de
bun simț să pună piciorul în prag pentru a opri specula ce a dărâmat din temelii economia românească.
Totul ține de perpetuarea unei mentalități bolnave ce s-a răspândit mai rău și mai repede ca ciuma, după 1948. După instaurarea așa-zisei puteri a poporului, a dispărut proprietatea privată. Aceasta era sursă de profit. în locul ei a apărut un alt tip de proprietate privată: locul de muncă. Nu toate locurile de muncă erau profitabile. Unele, ca cel de vânzător în cadrul unui magazin alimentar sau de îmbrăcăminte, erau cât de cât rentabile ca surse suplimentare de bani sau alte foloase. Locurile de muncă, în timpul puterii populare, cele mai rentabile erau cele de milițian, procuror, medic, funcționar la în cadrul instituțiilor Statului sau activist. Astfel de locuri de muncă aveau marea calitate de a genera șpaga. După 1990 nu numai că năravul a rămas, dar a fost oficializat prin lege, numindu-se comision. Pentru a plăti comisionul care era adaptat la ritmul inflației, a fost nevoie de tolerarea tot mai mare a muncii la negru, a evaziunii fiscale și a speculei. Politicienii români au făcut ca toate aceste aspecte să devină vital de necesare din momentul în care au distrus activitățile productive clasice, înlocuindu-le doar cu activități comerciale. Astfel, datorită politicului, România va deveni o imensă piață de desfacere, de vânzare a produselor de origine externă, majoritatea de proastă calitate și chiar periculoase pentru sănătatea românilor.
Oricum, excaladarea prețurilor este dorită deoarece, pentru unii, este o sursă rapidă de îmbogățire. De fapt, de îmbogățire doar pentru o nouă categorie socială: clientela politică. Pentru restul populației, este doar sursă de sărăcie.
