Ansamblul monahal al Mănăstirii Nucet, restaurat cu fonduri de la CNI a fost vizitat de Ministrul Culturii, loan Vulpescu şi Adrian Ţuţuianu

Preşedintele CJ, Adrian Ţuţuianu, alături de Ministrul Culturii, loan Vulpescu, reprezentanţii Arhiepiscopiei Târgovişte şi primarul Luiza Bărboiu, au fost în vizită pe şantierul de la Mănăstirea Nucet. Au vizitat atât zonele reabilitate, cât şi cele care urmează să intre în reamenajare. Restaurarea ansamblului mănăstiresc se face cu fonduri de la Compania Naţională de Investiţii şi se ridică la valoarea de 2,6 milioane lei. Potrivit doamnei primar Luiza Bărboiu, se restaurează în cadrul proiectului Casa Egumenească şi chiliile de nord. Despre Mănăstirea Nucet se ştie că este a doua ca importanţă din judeţul Dâmboviţa, după Dealu, şi că a fost parte integrantă a centurii de aşezăminte monastice ce constituia în Evul Mediu fortificaţia de apărare a Cetăţii de Scaun a Ţării Româneşti, Târgovişte. Prima ştire directă despre Mănăstirea Nucet ne este furnizată de documentul emis la 15 decembrie 1501 de Cancelaria domnitorului Radu cel Mare, prin care sfântul lăcaş este înzestrat cu mai multe sate de ţigani de către Gherghina Mare Pârcălab, care-l ridicase din temelie. La sfârşitul sec. XVIII-lea, Mănăstirea Nucet ajunsese un puternic stăpân feudal. Pe domeniile sale, slujbaşilor domneşti le era interzis să încaseze dări, să întocmească acte de natură judiciară sau administrativă. Lăcaşul a suferit în decursul timpului multe renovări şi îmbunătăţiri. Avariat grav la cutremurul din 1940 şi părăsit de monahi, a devenit biserică de mir, folosită de enoriaşii comunei. Mănăstirea Nucet este cunoscută în ţară şi pentru izvorul „izbăvitor de boli sufleteşti şi trupeşti”, situat în pădurea din apropiere. În secolul al XIV-lea, acesta era străjuit de „stejarul crucii”, numit aşa întrucât pe scoarţa lui fuseseră scrijelite mulţime de cruci. Fântâna şi foişorul construite peste ani la Nucet atrag mii de credincioşi, în special în ziua când se sărbătoreşte „Izvorul Tămăduirii.