Astăzi este Arezanul şi mâine, Ziua Ursului

Denumirea populară a lunii februarie, Faur, este legată de meşterii fauri, lucrători ai fierului, care pregătesc uneltele de muncă, ascut sau confecţionează cuţitele de plug înainte de deschiderea sezonului agrar. Pentru că are numai 28 de zile, respectiv 29 în anii bisecţi, Faur este considerat fratele cel mic al lunilor anului.
În februarie se încheie şezătorile şi, împreună cu acestea, distracţiile tinerilor din serile şi nopţile lungi de iarnă. Apropierea sezonului agrar aduce în plin plan preocupările economice, cum ar fi îngrijirea atentă a vitelor, repararea uneltelor, pregătirea seminţelor pentru semănat.
Astăzi este Arezanul sau Gurbanul Viilor, un ceremonial bahic, de origine tracică, care se sărbătoreşte în prima zi a lunii februarie. Acesta avea loc la plantaţiile de viţă de vie şi reprezenta ziua morţii Anului Vechi şi renaşterea Anului Nou Viticol.
Se povesteşte că, în dimineaţa acestei zile, bărbaţii mergeau la plantaţiile de viţă de vie, de obicei cu săniile trase de cai împodobiţi cu coarde de viţă. Înainte de plecarea din sat se striga: „Hai să mergem la Gurbanu!”. Ajunşi în câmp, fiecare proprietar îşi tăia, de la viţa sa, câteva corzi cu care se încingea peste piept şi îşi făcea cununiţă pe cap şi cingătoare la brâu. Dezgropa apoi sticla sau plosca cu vin îngropată toamna şi se întâlneau cu toţii în jurul focului aprins. Acolo se mânca, se bea, se juca în jurul flăcărilor, se sărea peste foc, se stropea vin peste jărăgaiul încins.
De asemenea, mâine este Ziua Ursului, o sărbătoare cu dată fixă – 2 februarie, care ocupă în calendarul popular ziua de mijloc a Filipilor de Iarnă (Muntenia, Oltenia) sau a Martinilor de Iarnă (Banat). În calendarul creştin ortodox pe această dată se celebrează Întâmpinarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Dovadă a caracterului său divin, ursului nu i se spunea pe nume în zilele de celebrare, ci i se oferea ca ofrandă o bucată mare de carne. Dacă, totuşi, trebuia să i se pronunţe numele, i se zicea, cu respect, „Ăl Bătrân”.
Conform tradiţiei, Ursul ar ieşi în ziua lui din bârlog să-şi privească umbra pe zăpadă. Dacă este frig, ceaţă şi nu-şi vede umbra, îşi dărâmă bârlogul şi îşi vede de treburi prin pădure. În caz contrar, acesta intră din nou în bârlog, pentru că iarna va mai dura 40 de zile.