Australia va deveni „ţara lui Allah”?

Născut la Londra, în data de 4 noiembrie 1957, din părinţi australieni, Anthony John «Tony» Abbott, în urma alegerilor federale pe care le-a câştigat coaliţia dintre Partidul Liberal şi Partidul Naţional, a devenit prim-ministru, urmând ca-n câteva zile să fie numit oficial în această funcţie de către Guvernatorul Australiei. Anthony John «Tony» Abbott a studiat la Saint Ignatius College, la Universitatea din Sydney şi la Universitatea din Oxford. A fost, rând pe rând, seminarist, ziarist şi şef al Mişcării monarhiste australiene. Anthony Abbott a fost, de asemenea, ca voluntar: pompier, salvamar şi învăţător în satele aborigenilor, din interiorul Australiei. Aceste meserii ocazionale i-au permis să cunoască cât de cât problemele cotidiene ale oamenilor, dar şi să devină tot mai popular.
Având o populaţie de 22 de milioane de locuitori, Australia face parte din grupul celor zece state din lume unde votul este considerat o îndatorire cetăţenească obligatorie. Cel ce nu se duce la vot este arestat, ţinut câteva zile în carceră, putând chiar să fie amendat cu o sută de dolari australieni, echivalentul a 67 de euro, iar în cazuri extrem de rare, când cel ce nu a votat devine violent, pedeapsa cu închisoarea. Decisă din 1924 prin lege, obligativitatea prezenţei la vot a dus la participarea masivă a populaţiei, anul 2010 fiind un record, cu o participare de 93,33% din totalul australienilor. Cu toate acestea, uneori, referitor la obligativitatea participării la vot, în Australia au loc dezbateri publice, organizate de „Prietenii democraţiei”, unde se discută problema opoziţiei intrinsece dintre „dreptul de a vota” şi „obligativitatea de a vota”. Pentru a lămuri definitiv lucrurile, au fost făcute şi sondaje de opinie, dar, de fiecare dată, peste 70% dintre australieni au fost în favoarea votării obligatorii, stabilită prin lege încă din secolul trecut.
Partidele liberal şi naţional australiene, prin orientarea politică pe care o au, sunt în realitate partide conservatoare. Prin victoria lui Anthony John «Tony» Abbott, de sâmbătă, 7 septembrie, s-a pus capăt celor şase ani de guvernare laburistă. Astfel, s-a-ncheiat o periodă destul de agitată în politica australiană, când, în mai puţin de trei luni, s-au succedat trei prim-miniştri la conducerea ţării. In timpul campaniei electorale, Partidul Liberal, al cărui şef este Anthony John «Tony» Abbott, a corespuns cel mai bine aşteptărilor australienilor, promiţând că va împiedica sosirea emigranţilor, prin cumpărarea vapoarelor indoneziene care transportă sutele de oameni ce vor să se stabilească-n Australia. De asemenea, vor anula taxa de poluare şi vor opera reduceri bugetare pentru a-mpiedica Australia să intre-n recesiune. Din momentul ajungerii la putere, coaliţia va reduce contribuţia Australiei la ajutorul internaţional, acesta fiind, în prezent, de 4,5 miliarde de dolari australieni, echivalentul a 3,1 miliarde de euro şi va suprima 12.000 de posturi din sectorul public, în principiu interzicând efectuarea de noi angajări.
Din clipa în care este numit oficial în funcţia de prim- ministru, Anthony John «Tony» Abbott moşteneşte a douăsprezecea economie mondială care se află în faza de început a decăderii, marcată de un şomaj în creştere şi de cheltuieli bugetare ce devin tot mai greu de suportat. Adevărul este că Australia, de 22 de ani, nu a cunoscut recesiunea, fiind ferită de crize financiare de vastele sale resurse miniere. De data aceasta, ritmul creşterii economice, pentru prima dată, a scăzut cu 2,6%, comparativ cu procentul de 3,25, respectiv 3,5 la sută cât reprezenta, de regulă, ritmul creşterii economice, ce devenise o normalitate pentru australieni.
O altă problemă pe care trebuie s-o rezolve urgent Anthony John «Tony» Abbott este cea a populaţiei aborigene. Conform studiilor sociologice, 41,8% dintre familiile aborigene din comunitatea One Mile, în apropiere de Broome, aflată în teritoriile din Nord, trăiesc în sărăcie. Din cauza nivelului de trai pe care-l au, aborigenii trăiesc cu 17 ani mai puţin decât restul australienilor, iar mortalitatea infantilă este destul de ridicată. Violenţa, ca manifestare socială, este foarte ridicată în rândul aborigenilor, aceştia reprezentând 42% din numărul total de puşcăriaşi, în Australia de Vest. In ciuda legii, participarea aborigenilor la vot, anul acesta, a fost una dintre cele mai scăzute. Explicaţia a fost dată de Celeste Liddle, reprezentanta secţiunii aborigene a sindicatului National Tertiary Education Union, printr-o scrisoare deschisă adresată cotidianului „Guardian Australia”, unde spunea, printre altele, că aborigenii au sentimentul că votul lor este inutil, neputând să schimbe cu nimic starea lor socială.
După străvechiul principiu „unde dai şi unde crapă”, partidul „Rise Up Australia” din Queensland i-a dat replica lui Celeste Liddle, afirmând că australienii habar n-au că musulmanii, stabiliţi în statul continent, îi plătesc pe aborigeni să se convertească la islamism. Astfel, există temerea că-n câţiva ani comunitatea musulmană australiană devine puternică, mai ales că aceasta, spre deosebire de guvern, chiar se implică în efortul de a reduce gradul de sărăcie în care trăiesc aborigenii. Mai mult chiar, deja există voci care trag un semnal de alarmă referitor la faptul că, în timp, Australia ar putea deveni „pământul lui Allah”. N-ar fi de mirare, mai ales în zilele noastre, când totul continuă să fie de vânzare, mai ales conştiinţa, iar la populaţiile ce trăiesc în condiţii de extremă sărăcie, aceasta se cumpără foarte uşor.