Întâlnirea cu o carte frumoasă şi cu profunzimile ei este întotdeauna un dar, este provocatoare de stări care se succed şi care provoacă începutul micilor beatitudini care încap în tiparele şi în registrele senzoriale ale fiecărei întâlniri, ale fiecărui gest de apropiere şi de înţelegere ale tuturor acestor aşezări. Cuprinderea tuturor acestor senzaţii depăşeşte toate graniţele care încearcă să impună şi să aşeze limite şi opriri, care ar putea obtura simţurile vederii şi ale cunoaşterii, dar depăşirile cuprinse în aceste înţelegeri asigură traversarea tuturor acestor oprelişti şi ajută depăşirea lor şi intrarea în textul propus mai departe, în lumea în care el şi-a aşezat cuvintele pentru a spune şi pentru a arăta cu delicateţe toate pe care le spune.
Mihaela- Loredana Muşetescu ne propune mici crochiuri de învăţătură, de ascultare şi de înţelegere morale, atinse de toată această frumuseţe presupusă şi impusă de lectura atentă şi de toate acceptările pe care ea şi le-a făcut disponibile în urma lăsării gândului propriu să se apropie şi să înţeleagă. Temele nu sunt noi, dar noutatea este vizibilă în toate micile ei silogisme extinse, în toate gândurile ei amplificate de puterea celor care au inspirat-o să se apropie şi să povestească toată această apropiere, toţi aceşti paşi făcuţi şi duşi până la capăt în acest teritoriu.
… Fugim de analiza prezentului, de gânduri, nu apreciem ce trăim la adevărata amploare, înlocuim mereu ce „este” cu „cum ar fi dacă” şi ne setăm noi şi noi idealuri. Visurile şi aspiraţiile noastre, gândim deseori, ne vor umple cu siguranţă de o fericire mult mai mare decât ar putea să o facă vreodată experienţa actuaăă…
Călătorie prin gânduri cuprinde între copertele ei mici lecţii despre înţelegere, deprinderi ale gândurilor autoarei, gânduri extinse hermeneutic asupra unor texte formatoare de opinii morale, de impuneri etice şi de priviri şi vederi estetice. Toate se aşază într-o dispunere în acest registru al căutării permanente şi ale încercării descrierii ei, a aprofundării modurilor prin care paşii care au condus înţelegerea până aici au creat toate aceste posibilităţi.
… Te preţuieşti mai mult dacă, după un efort ai reuşit să te mai înalţi cu o treaptă. Nu trebuie să fii diferit, să fii altă persoană, ci doar să fortifici în tine calităţile şi să te debarasezi de defecte. Intr-un exemplu prozaic ar suna cam aşa: trebuie doar să faci duş, să pui puţin machiaj care să-ţi sublinieze trăsăturile cele mai frumoase şi să te pui în valoare (oricine are ceva de spus). Să laşi ce ai tu plăcut în interior să se aplice pe chip…
Mihaela- Loredana Muşetescu arată toate aceste incursiuni cu o delicateţe poetică, cu acel har de a simţi cu adevărat puterea cuvintelor pe care le-a întâlnit şi pe cea pe care o foloseşte pentru ca ele să spună şi să transmită. Aceste însuşiri se văd cu adevărat în mesajul pe care ea îl pune la dispoziţia noastră şi în toate vizibilităţile stilistice şi semantice cuprinse în ele. Textele au toată această cuprindere disponibilă în cuvintele care le corporalizează şi care le amplifică mesajul sobru, dar cuceritor, acaparator. Sensibilităţile autoarei se transmit firesc şi participă la dialogul somatic ce se leagă între text şi autor. Toate paginile cărţii propun mici exerciţii de seducţie, de cucerire şi de apropiere de mesajul pus la dispoziţie şi de efectele lor benefice, pline de căldură şi de toate aromele care se disipează în toate modurile care asigură simţirea şi acceptarea lor. Aceste exerciţii conduc la o aprofundare empat-ică a întregului corp al mesajului scris ce îşi face loc în senzorii receptori ai fiecărui cititor. Între pliurile acestor proze se simt micii nervi ai neliniştilor poetice, se aud zbaterile stărilor pe care poezia le consumă în corpul celui care se foloseşte de armele ei pentru a se impune într-un teritoriu necunoscut, într-un spaţiu care urmează a fi cucerit şi sedus.
… In construcţia noastră spirituală intră emoţiile, trăirile, cunoştinţele, experienţele, oameni de care suntem înconjuraţi, lecturile noastre. Ele vin pas cu pas, fără motiv precis. Insă, ajungem să le înţelegem şi să le percepem însemnătatea pe măsură ce trăim. Câteodată eb vin chiar ca o revelaţie, ca un deja vu…
Mihaela- Loredana Muşetescu ne propune şi ne pune la dispoziţie aici toate întâlnirile posibile cu toate experienţele ei transformate firesc în proze poetice, în poveşti care merită citite, ascultate, cunoscute şi reflectat asupra tuturor acestor înţelegeri propuse. Călătorie prin gânduri ne arată paşii pe care ea a îndrăznit să îi facă pe toate acele teritorii ale apropierii şi ale tuturor sentimentelor şi senzaţiilor însoţitoare care construiesc şi care aşază toate treptele necesare pentru a duce la capăt, pentru a provoca întâlnirea şi toate înţelegerile consumării ei.
Gabriel Enache
