Campania „Salvează o viaţă alături de jandarmii dâmboviţeni! Donează sânge!”

Jandarmii dâmboviţeni s-au mobilizat şi au donat sânge. Peste 50 de jandarmi au participat la Campania „Salvează o viaţă alături de jandarmii dâmboviţeni! Donează sânge!”. La primele ore ale dimineţii la sediul Jandarmeriei Dâmboviţa a avut loc donarea de sânge. Acţiunea va continua şi joi, 6 decembrie la sediul Centrului de Transfuzie Sanguină Dâmboviţa.
De ce să donez sânge?
Unul din zece pacienţi care ajung la spitalele din România are nevoie de sânge sau de produse derivate din sânge. Statistic, fiecare om de pe planetă are nevoie – pe parcursul vieţii – cel puţin o singură dată de sânge. Statistic, România este pe ultimele locuri în ce priveşte donarea benevolă de sânge, iar multe intervenţii chirurgicale din ţară sunt amânate. Creşterea cantităţii de sânge în unităţile spitaliceşti din România scade numărul de abuzuri şi cazuri de corupţie bazate pe traficul de sânge.
14 iunie este ZIUA INTERNAŢIONALĂ A DONATORULUI DE SÂNGE, prin decizie ONU.
Ce să fac înainte de a dona sânge?
1. Este recomandabil să iei o gustare înainte de a dona;
2. Micul dejun poate fi bogat în lichide şi glucide (ceai sau cafea dulce, sandwitch, pâine cu dulceaţă). Înainte de donare, se evită mesele copioase, cu grăsimi şi băuturi alcoolice;
3. Nu ai voie să consumi alcool cu 24 de ore înainte de a dona sânge;
4. Nu ai voie să fumezi înainte şi după ce ai donat sânge;
5. De asemenea, vino să donezi odihnit, nu după o noapte pierdută la serviciu, în cluburi sau la calculator.
Ce condiţii trebuie să îndeplinesc pentru a dona sânge
Donatorul de sânge este orice cetăţean român cu domiciliul în România sau orice cetăţean al UE care are reşedinţa în România, este sănătos şi se supune regulilor de prelevare a sângelui:
– vârsta cuprinsă între 18-60 ani;
– greutate peste 50 Kg;
– puls regulat, 60 -100 bătăi/ minut;
– tensiune arterială sistolică între 100 şi 180 mmHg;
– să nu fi suferit în ultimele 6 luni intervenţii chirurgicale;
– femeile să nu fie: însarcinate, în perioada de lăuzie, în perioada menstruală;
– să nu fi consumat grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puţin 48 de ore înaintea donării; – să nu fii sub tratament pentru diferite afecţiuni: hipertensiune, boli de inimă, boli renale, boli psihice, boli hepatice, boli endocrine;
Donatorii nu trebuie să aibă sau să fi avut următoarele boli:
– hepatită (de orice tip);
– TBC
– sifilis;
– malarie;
– epilepsie şi alte boli neurologice;
– boli psihice;
– bruceloză;
– ulcer;
– diabet zaharat;
– boli de inimă;
– boli de piele: psoriazis, vitiligo;
– miopie forte peste (-) 6 dioptrii;
– cancer;
Criterii de excludere permanentă:
– afecţiuni cardiovasculare (inclusiv hipertensiune arterială cronică în tratament, angină pectorală);
– traumatisme craniene cu sechele;
– etilism cronic; schizofrenie; epilepsie; hepatită cronică, ciroză hepatică; sifilis; pancreatită; cancer, leucemii; diabet zaharat; tuberculoză;
– hiperlipidemie; astm bronşic; alergie severă; boli endocrine; lupus eritematos diseminat şi alte colagenoze; psoriazis generalizat; persoanele pensionate medical, indiferent de diagnosticul de pensionare. Criterii de excludere temporară:
– boli infecţioase (gripă, infecţii bacteriene);
– anemie; examinare endoscopică, transfuzii, intervenţii chirurgicale, tatuaje, contact apropiat cu persoane cu hepatită, HIV;
– vaccinări; sarcină, alăptare; tratamente dentare;
– consum de alcool în ultimele 24 de ore;
– consum de medicamente. Cât de des pot să donez?
ntervalul minim între donări este de 8 ăptămâni, dar numărul de donări nu trebuie ă depăşească 3 donări / an la femei şi 4-5 ionări / an la bărbaţi.
Câte grupe de sânge există?
Există 4 grupe de sânge şi nu toate unt compatibile între ele: A, B, AB, 0 (zero). u cât grupa de sânge este mai comună, cu itât cererea este mai mare. Cele mai frecvente jrupe de sânge sunt 0 şi A. Mai puţin frecventă sste grupa B, iar AB este şi mai rară.
Fiecare grupă din cele 4 au şi RH egativ. Grupele cu Rh Negativ sunt extrem e greu de gestionat din cauza faptului că sunt are la nivelul populaţiei, în general. Se întâm-lă, deseori, ca solicitările făcute de spitale să u poata fi satisfăcute în timp util.
Câte vieţi pot salva dacă donez sânge?
Dacă sângele tău este sănătos, poţi ă salvezi chiar şi trei vieţi, pentru că în laboratoare, specialiştii pot să separe următoarele:
– celule roşii (se folosesc mai ales la intervenţii chirurgicale şi sunt ‘bune’ până la 35 de zile de la recoltare);
– trombocite (sunt ‘bune’ până la 5 zile de la recoltare şi pot ajuta la tratamentul bolnavilor de cancer şi leucemie);
– plasmă (congelată, poate fi folosită până la 12 luni şi este cel mai des utilizată în accidente şi traume, arsuri);
După ce donez, ce se întâmplă cu sângele meu?
După ce sângele este prelevat, acesta este depozitat în depozitul frigorific de ‘carantinare’ şi apoi testat pentru a vedea dacă este sănătos. Testele obligatorii sunt Ag-Ab, HIV 1, 2, anti HTLV 1, 2, hemoleucograma, grupajul sanguin, Rh-ul, anticorpii iregulari, testul anti HCV, testul AgHBs, testarea pentru lues, ALT. Dacă testele arată că sângele tău este sănătos, acesta şi produsele derivate sunt validate şi apoi distribuite spitalelor. Dacă rezultatele ridică probleme, testele sunt repetate. Dacă rezultatele indică boli, analizele sunt puse la dispoziţia donatorului, iar sângele donat este incinerat. Analizele pot fi repetate la 75 sau 120 de zile. Donatorul cu analize neconforme este înştiinţat că nu poate dona sânge.
De ce este bine să donez?
Donarea de sânge în România este voluntară şi anonimă şi este o ocazie foarte bună pentru donator să afle dacă este un individ sănătos. Identitatea donatorului şi rezultatele testelor sunt secrete. Ele nu pot fi scoase din Centrul de Transfuzii fără acordul scris al donatorului. De asemenea, în cazul unor probleme, nu se fac anchete epidemiologice fără acordul donatorului. Donatorii sunt obligaţi să se informeze, după ce au donat sau la 75 de zile de la donare, asupra rezultatelor analizelor. Fără acordul scris al donatorului, rezultatele analizelor nu ies din instituţia în care acesta a donat sânge. Cadrele medicale de la centrele de donare nu au voie sa comunice rezultatele analizelor prin fax, mail sau la telefon.
Ce riscuri există în timpul procesului de donare?
Pentru donator, nu există niciun risc. In laboratoare şi în centrele de transfuzii, în procesul de recoltare, se utilizează doar ustensile şi obiecte sanitare cu unică folosinţă. Pentru primitor, riscurile sunt înlăturate pentru că fiecare cantitate de sânge recoltată este testată din toate punctele de vedere, iar dacă nu este conform, sângele este incinerat.