Campionatul Mondial de Fotbal – Brazilia 2014 Deutschland, Deutschland über alles

Dacă meciul Franţei cu Honduras nu a făcut valuri decât în interiorul Hexagonului, victoria Cocoşului galic fiind mai mult una prin care naţionala franceză a spălat, într-un fel, usturătoarea ruşine suferită în timpul Campionatului Mondial din Africa de Sud, meciul dintre Germania şi Portugalia, prin comparaţie cu cele deja jucate în grupe, a fost pur şi simplu o bijuterie tehnică, fiind un şoc pentru toată lumea, atât spectatori, cât şi comentatori de specialitate.
Aşa grăit-a Germania
în primul rând, meciul din Grupa G, dintre germani şi portughezi, a fost aşteptat cu viu interes deoarece amândouă echipele erau considerate egale valoric, lumea aşteptându-se la un meci cu scor de egalitate. Cu toate acestea, în doar 45 de minute, Germania a reuşit o performanţă prin care, pur şi simplu, a desfiinţat naţionala portugheză. Scorul de 4-0 a scos în evidenţă abilitatea tehnică a fotbaliştilor germani, dar şi dorinţa acestora de a şterge definitiv cu buretele amintirea celor două eşecuri usturătoare, din cele două semifinale pe care „teutonii” le-au pierdut în faţa Spaniei în timpul ultimelor turnee fotbalistice de prestigiu mondial.
încă din minutul 10 al primei reprize partida a căpătat o turnură ce a stat sub semnul rapidităţii execuţiilor atât tehnice, cât şi tactice. Totul a început de la un penalty pe care l-a acordat Joao Pereira ceea ce i-a permis lui Mueller să deschidă scorul. Din acel moment meciul devine tot mai accelerat, iar portughezi tot mai derutaţi. Prima partidă a lăsat lusitanilor gustul amar al unei înfrângeri pe care au încercat cu disperare să o evite. Una din marile greşeli ale por-tighezilor a fost faptul că lui Pepe i-au cedat nervii în minutul 38, ceea ce a atras după sine cartonaşul roşu ce a dus la eliminarea sa. Ca totul să aibă şi mai mult gustul oţetului pentru lusitani, acelaşi Mueller, spre sfârşitul primei partide marchează printr-o execuţie, finalizată cu piciorul stâng, scorul devenind 3-0. în repreiza a doua, portughezii, deşi în inferioritate numerică, au încercat să salveze onoarea. Din păcate meciul a căpătat un uşor aspect de confruntare tipică partidelor jucate pe maidan. în final, acelaşi Mueller a reuşit o triplă, în minutul 78, stabilind scorul final de 40. Dacă portughezilor nu le-ar fi cedat nervii, după ce au rămas în zece oameni, dacă ar fi reuşit să abordeze partida într-un mod mult mai calm, este posibil ca scorul să fi fost cu totul altul. Din păcate, Portugalia este obligată să câştige meciul pe care-l va disputa cu naţionala Statelor Unite, o naţională în plină ascensiune tehnică. De remarcat prezenţa în tribune a cancelarului Germaniei, Angela Merkel. Prin această victorie fulminantă, naţionala Germaniei a dovedit justificat că titlul imnului ţării sale, Deutschland, Deutschland liber alles, imn ale cărui versuri au fost scrise în 1841 de către scriitorul August Heinrich Hoffman von Fallersleben, pe o melodie compusă în 1797 de către Joseph Haydn, este în totalitate justuficat prin tot ceea ce intenţionează să facă şi fac urmaşii teutonilor.
Pe undeva, istoria are părţile ei ciudate. Putem spune că imnul naţional al Germaniei are o anumită tentă internaţională, deoarece textul a fost compus de un german, melodia de un austriac care la rândul său a avut ca sursă de inspiraţie o veche melodie de origine croată. Dar istoria îşi are ciudăţeniile sale. Să nu uităm că acest imn, în prezent, nu este interpretat în totalitate, fiind cântată numai ultima parte, ca un fel de concesie sau, dacă vreţi, urmare a Războiului Rece. în urma compromisurilor diplomatice de după 1948, s-a acceptat ca fosta Germanie Federală să se întoarcă parţial la imnul atât de drag şi de popular al Germaniei naziste. La vremea respectivă sa considerat că este necesar, pentru a stimula germanul de rând să cultive puternice sentimente anticomuniste, să se reîntoarcă, desigur în mod cenzurat, la imnul naţional ce a con-tituit expresia gloriei Imperiului Prusac şi, ulterior, a celui de-al Treilea Reich. Dar, lăsând istoria de-o parte, putem spune că Germania rămâne cu adevărat, aşa cum spune şi imnul naţional, mai presus de toate… naţiunile vest-europene. Pe de altă parte, naţionala Germaniei a demonstrat că „amurgul zeilor” se amână la o dată neprecizată încă, lumea având de aşteptat foarte mult de acum încolo.
Nudismul croat
Ca fapt divers, internaţionalul croat Ivica Olic a fost scandalizat de faptul că mass-media a difuzat fotografii cu fotbaliştii naţionalei croate, prezentaţi complet goi în timp ce se scăldau într-o piscină din baza fotbalistică unde fuseseră cazaţi. Olic, 34 de ani, a considerat că e ruşinos şi chiar umilitor pentru naţionala croată, ca fotbaliştii să fie prezentaţi într-o postură indecentă. Ceea ce l-a iritat foarte mult pe Olic a fost faptul că mass-media a pus în prim-plan trupurile complet goale ale fudaşilor Vedran, Corluka şi Dejan Lovren. Drept urmare, fotbaliştii croaţi n-au mai comunicat absolut deloc cu reporterii, indiferent de naţionalitatea acestora. Dar un alt efect a fost declanşarea unui mic scandal în mass-media croată. Aspect amuzant, în Croaţia a fost rapid realizat un sondaj de opinie, în rândul femeilor, referitor la aceste fotografii. Rezultatul a fost surprinzător: toate femeiile întrebate au considerat că este normal să fie publicate fotografii cu fotbaliştii dezbrăcaţi ai naţionalei croate. Mai mult, chiar, absolut toate femeile croate au declarat că le-au plăcut fotografiile, posibil efect al excitării vizuale, ceea ce demonstrează că femeile au de fapt aceleaşi nevoi ca şi bărbaţii. Din păcate, naţionala croată nu a putut să devină celebră decât după ce aceste fotografii au fost postate pe diferite reţele de socializare, deoarece, în plan fotbalistic, Croaţia a pierdut meciul susţinut cu Brazilia la un scor destul de ruşinos: 3-1. Croaţia are ocazia din a mai spăla puţin din umilinţa înfrângerii dacă va reuşi să triumfe în meciul cu naţionala Camerunului.
Zidul iranian
Pe de altă parte, naţionala nigeriană, considerată revelaţia Campionatului, nu a reuşit decât un meci lamentabil în faţa unei echipe ce nu a intrat în niciun calcul, în lumea pariurilor profesioniste. Este vorba de Iran a cărei naţională a reuşit un meci egal cu Nigeria. Dacă acest rezultat final este un eşec pentru nigerieni, pentru echipa iraniană este un succes. Deşi au stăpânit foarte mult balonul, nigerienii sau lovit sistematic de zidul impenetrabil al apărării iraniene. Prin felul cum au jucat, permanent în defensivă, iranienii au smuls un rezultat de egalitate foarte meritat pentru ei. Spectatorii, destul de numeroşi la acest meci, au fost prezenţi în tribune sperând să vadă un meci al forţei fizice, mai puţin al eleganţei tactice. Cu toate acestea, dezamăgirea a fost enormă deoarece iranienii au reuşit performanţa de a anihila toate atacurile nigeriene. Deşi a dovedit că este foarte limitată din punct de vedere tehnic, naţionala iraniană a ştiut să construiască un zid de nezdruncinat, în faţa porţii sale. Singurul jucător iranian care s-a evidenţiat a fost Reza Ghoochannejad. Deşi a avut dublul rol de atacant şi libero, iranianul nu a putut finaliza niciunul dintre atacurile pe care le-a construit în speranţa de a marca cel puţin un singur gol, prin tradiţie considerat de onoare. în repriza a doua, după 10 minute de odihnă, nigerienii sau repezit orbeşte spre poarta iraniană, dar dorinţa de a câştiga cu orice preţ acest meci, i-a determinat să construiască doar penibile faze haotice de joc. Nigerienii au ratat din plin, mai ales cele trei ocazii extraodinare de a marca şi câştiga partida, în minutele 71, 76 şi 90. în ceea cei priveşte pe iranieni, deşi nu au venit în Brazilia cu gândul de a câştiga Cupa, acest egal cu nigerienii le-a dat un motiv în plus de a pune în evidenţă mândria lor naţională de a fi una din marile naţiuni ale Orientul ui Apropiat. Un ultim aspect: jucătorii hondurieni ce au pierdut meciul cu Franţa, au fost foarte dur criticaţi de către mass-media din ţara lor. Ţinând cont de temperamentul foarte violent, în unele situaţii, al sud-ameri-canilor, este posibil ca fotbaliştii hondurieni când vor ajunge „acasă” să fie primiţi doar cu huiduieli şi pietre sau bătuţi măr de proprii lor suporteri foarte înfierbântaţi şi iritaţi de eşecul suferit în faţa Franţei.
Rhapsody in… Green
Şi naţionala Statelor Unite s-a dovedit a fi una dintre surprizele Campionatului. Poate una din surprizele de moment, dar trebuie remarcat că nord-americanii au realizat un meci plin de vivacitate, reuşind să domine naţionala Ghanei. Meciul s-a încheiat cu scorul de 2-1 în favoarea Statelor Unite. Nu este un scor care să dea pe spate lumea. Ceea ce este remarcabil este faptul că naţionala Statelor Unite a realizat unul dintre cele mai vioaie meciuri din acest Campionat, o adevărată coregrafie hip-hop cu balonul, pe gazon. A fost un meci alert aşa cum şi-au dorit mulţi suporteri ai fotbalului să vadă pe arenele fotbalistice braziliene. Sub aspectul vivacităţii din teren, meciul realizat de Statele Unite poate figura ca unul dintre cele mai reuşite spectacole fotbalistice. Ceea ce a reuşit naţionala Statelor Unite, parafrazând titlul unei compoziţii a celegrului George Gershwin, a fost o adevărată Rhapsody in… Green pe terenul de fotbal. Dar, pentru a păstra aceiaşi amplitudine a comparaţiei, jocul de fotbal al nord-americanilor a fost o combinaţie tehnică între foxtrot şi step.