Capcanele eliminării accizei la carburanţi

Aparent, deputaţii sunt de partea oamenilor simpli. Ei au adoptat proiectul de lege cu 280 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi două abţineri. Camera Deputaţilor a fost for decizional pentru acest proiect.
„PNL şi-a respectat promisiunea iar astăzi românii au câştigat. Le mulţumesc celor peste 20.000 de iniţiatori ai acestui proiect, pentru că am adunat peste 20.000 de semnături pentru susţinerea proiectului. Din ianuarie românii vor avea benzină şi motorină mai ieftină la pompă”, a declarat deputatul PNL Robert Sighiartău.
Recapitulare
Deci, să recapitulăm: Parlamentul a decis eliminarea suplimentului de 32 de bani la litru, introdus în toamna lui 2017, reprezentând supraacciza la carburanţi. Dar, această măsură se potriveşte ca nuca în perete deoarece, fără să vrea România intră sub nivelul minim acceptat la nivel european şi prin urmare este nevoie de a veni cu o corecţie. Cu alte cuvinte, unde dai şi unde crapă, fiindcă supraacciza este, de fapt, parte din acciza totală. Fără să se gândească prea mult, din dorinţa de a dovedi că este cu poporul, PNL s-a grăbit să propună eliminarea supraaccizei. Acum, PSD-ul, carer este vulpe bătrână, s-a frecat pe mâini, când a văzut ce pleaşcă îi pică, pentru a dovedi că şi PNL-ul are proştii lui. Drept urmare, Fără să ezite, PSD-ul a pus umărul la aprobarea acestei proceduri rapide.
După scoaterea a 32 de bani pe litru, acciza din România va ajunge la 1,656 lei pe litrul de benzină fără plumb şi de 1,518 lei la motorină.
Dar, există o directivă europeană care sta-bilieşte un prag minim al accizelor sub care o ţară membră nu poate intra. Şi în cazul nostru, acestea sunt de 359 de euro pe mia de litri de benezină fără plumb şi de 330 de euro pe mia de litri de motorină. Pentru conversie este luat cursul din prima zi a lui octombrie, cu aplicarea accizelor în următorul an. Şi banca centrală europeană a stabilit un curs pe 1 octombrie de 4,7511 lei. Prin urmare acciza minimă posibilă pe prevederile europene este de 1,705 lei pe litrul de benzină fără plumb şi de 1,568 lei pe litrul de motorină. Ceva mai sus decât a ieşit din comisiile parlamentare.
Practic, pentru a rămâne la nivelul minim acceptat, acciza ar fi trebui să scadă cu doar 27 bani, nu cu 32 de bani. Prin urmare, dacă această lege va intra în vigoare şi are termen de aplicare 1 ianuarie, va fi necesar ca guvernul să intervină pentru a creşte accizele cu vreo 5 bani ca să nu intre în coliziune cu normele comunitare.
Capcana
Să ne amintim că proiectul pentru scoaterea supraaccizei e depus de prin vară, dar şi atunci s-ar fi intrat sub acciza minimă. Amuzat, nu neapărat pentrui omul de rând, este că s-au inversat rolurile. Dacă atunci liberalii erau în opoziţie, acum sunt la guvernare, iar PSD a văzut oportunitatea. De asta a şi grăbit trecerea prin Parlament. Social-democraţii au pus pe ordinea de zi şi au votat cu două mâini ca să se adopte. Când guvernul va trebui să facă acele corecţii necesare, atunci vor avea la dispoziţie tone de otravă pentru atacarea guvernul: PNL: cresc accizele, ne paşte scumpirea, austeritatea, se reduc salariile, pensiile, alocaţiile dispar etc. Atunci, social-democraţii îşi vor pune pe faţă masca de salvatori ai poporului, iar mass-media de casă va scuipa otravă.
Dacă-l duce mintea, guvernul liberal, pentru a nu da apă la moară social-democraţilor, mai ales că n-a mai rămas mult până la alegerile locale, va trebui să meargă pe sârmă fără să pice-n cap. Adică, repede şi inteligent, să adopte o decizie cu aplicare din acelaşi moment, 1 ianuarie, astfel încât la consumator să ajungă doar un impact net, adică doar o reducere de 27 de bani plus influenţa TVA, care ar duce la o ieftinire de vreo 32 de bani la pompă. De la 5,6 lei, litrul de benzină fără plumb pe care îl avem noi prin zonă ar urma să se reducă la 5,28 de lei. Dacă ar fi eliminată acea acciză suplimentară de 32 de bani fără a ţine cont de normele europene, atunci ieftinirea s-ar duce aproape la 38 de bani. Impactul bugetar va depinde la ce nivel se va opri în final acciza. Va fi undeva între 2,5 şi 3 miliarde de euro, cu influenţă atât din acciză cât şi din TVA, pentru că taxa pe valoare adăugată vine peste preţul care include acciza. Cu alte cuvinte, e taxă la taxă.
Mirajul bunăstării imposibile
De asemenea, scăderea de taxe atrage după sine un consum mai mare, ceea ce duce la creşterea, cel puţin în teorie, a profitului, la apariţia unei supravalori ce nu va rămâne în ţară, ci se va duce peste graniţă, în statul de unde provine furnizorul de benzină. Mai clar, eliminarea unei taxe nu grantează reducerea preţului benzinei, acesta depinzând ca creştere, mai rar ca reducere, de firma ce furnizează carburantul, firmă care nu este românească, pe care nimeni nu o controlează. Mai pe înţelesul tuturor, nu supraacciza este problema, ci preţul real la care se adaugă acciza. Practic, este o păcăleală. Acciza, respectiv supraacciza le elimini sau le adaugi la preţ. Prin acest gest, preţul rămâne acelaşi. Prin această şmecherie, nimeni nu înţelege că la preţ trebuie umblat. în realitate, preţul la pompă este cel ce garantează profitul firmei, nu acciza sau supraacciza. Firma furnizoare de carburant nu are, în realitate, profit de pe urma accizei sau supraaccizei. De pe urma accizei sau a supraaccizei are de profitat doar Statul pe teritotiul căruia se află firma furnizoare de carburant. Prin acciză sau supraac-ciză, Statul caută să acopere deficitul, atât şi nimic mai mult. Atâta vreme cât Statul nu umblă la preţul la pompă al carburantului, pe care-l stabileşte firma, după interesul propriu, nu se supără nimeni. Partea proastă este că Statul şi după el în mod automat poporul, cu toţii, au picat de fazan, deoarece social-democraţii, din ultimul deceniu al secolului trecut, au eliminat treptat tot ce era firmă românească, oferind astfel teren liber de acţiune firmelor străine pe care le-au scutit şi de taxe. în schimb, românii, de fapt, nu s-au ales cu mare lucru. Firmele străine le-au oferit, e adevărat, locuri de muncă, dar nu suficiente. Drept dovadă, românii tot au trebuit să plece în afară pentru a nu crăpa de foame.
Acum, PNL trebuie să fie foarte atent cum scoate castanele băgate-n foc de social-democraţi, mai ales că în perioada de început a noului capitalism românesc, cel de după 1989, toţi, şi cei de stânga şi cei de dreapta, şi-au dat mâna pentru a face praf economia românească, deoarece marea miză era comisionul oferit de străini, comision ce a contribuit doar la apariţia bunăstării câtorva, de prin ministerele anilor ’90, nu la bunăstarea Statului, ceea ce ar fi putut duce la o oarecare echilibrare a prosperităţii generale. Asta a fost atunci, pe vremea lui Iliescu, a lui Constantinescu şi chiar a lui Băsescu, chiar dacă acesta din urmă bântuia doar la nivel de ministru, iar acum este europarlamentar şmecher. Adevărul este că toate se leagă între ele, după principiul cauză – efect.