CExN al PSD s-a reunit la Târgovişte. Liviu Dragnea a vorbit despre subiecte fierbinţi pe plan naţional

Liderii centrali şi preşedinţii de organizaţii PSD s-au reunit joi, 30 iunie, la Târgovişte, într-o şedinţă a Comitetului Naţional Executiv. Gazda acestui eveniment a fost Organizaţia Judeţeană a PSD Dâmboviţa. S-au luat în discuţie majorităţile pe care le-au făcut în consiliile judeţele şi locale dar totodată s-au prezentat planurile pentru alegerile parlamentare de la toamnă. Liviu Dragnea a spus că PSD nu face politica „racolărilor” ci face politica „porţilor deschise”. Mai mult, Liviu Drag-nea a spus că este deschis unei fuziuni cu alte partide însă din start nu acceptă înainte o listă cu locuri impuse pentru alegerile parlamentare. Nu în ultimul rând, liderul PSD, Liviu Dragnea a mai spus, la Târgovişte, că a aflat de la un senator UNPR că Gabriel Oprea şi Valeriu Steriu au fost la Cotroceni pentru a discuta cu preşedintele Klaus lohannis despre fuziunea PNL- UNPR: „lmediat după alegeri, dl Steriu şi am înţeles că şi dl Oprea au avut o întâlnire cu cei de la PNL fără ca nouă să ne spună că ar vrea să meargă la pNl şi înainte să meargă să aibă de la noi o con-tra-ofertă. Un senator care a venit la noi – a zis că nu vrea să meargă către PNL – ne-a spus că dl Oprea le-a spus că inclusiv cu dl lohannis a discutat subiectul ăsta. Mi se pare o informaţie care, dacă se dovedeşte reală, e ceva foarte grav. Cred că dl Oprea şi dl Steriu şi dl lohannis ar trebui să lămurească dacă au avut în trei sau câte doi discuţii pe această temă, pentru că ar fi implicare neconstituţională a preşedintelui în viaţa partidului”, a declarat Liviu Dragnea.
Liviu Dragnea a spus că poate fi vorba doar de o glumă sau de un neadevăr însă lucrurile trebuie să se lămurească: „Dar este o informaţie care circulă şi care trebuie lămurită. O fuziune a fost şi rămâne în continuare deschisă din partea PSD pentru UNPR. (…) Dacă dl Oprea nu a spus adevărul, trebuie să iasă să spună; dacă a spus adevărul, trebuie să-şi asume şi dumnealui, şi dl Steriu, şi dl lohannis. Noi nu facem racolări, avem doar politica porţilor deschise. Singura problemă e că am temporizat puţin, ca să aibă timp să se facă documentele. Noi ne desfăşurăm activitatea, la CExN stabilim programul pentru vară, ne apucăm de treabă dacă vreodată se hotărăsc să discutăm despre fuziune, fără niciun fel de aroganţă discutăm”, a mai spus preşedintele PSD.
Liviu Dragnea nu înţelege gestul colegilor săi de partid de a contesta la CCR proiectul de lege privind dezincriminarea conflictului de interese în cazul parlamentarilor
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, prezent la Târgovişte a spus că nu înţelege gestul colegilor săi de partid de a contesta la CCR proiectul de lege privind dezincriminarea conflictului de interese în cazul parlamentarilor, care şi-au angajat rude la cabinetele parlamentare înainte de 2013.
„Asta mi-o asum. Ca preşedinte al PSD, mai ales în aceste vremuri, dacă întorci capul puţin mai apare câteva ceva în Parlament. Nu înţeleg de ce au votat-o. Nu am înţeles de ce au contestat-o la curte. Nu am multe explicaţii. Îmi asum, recunosc cinstit nu am înţeles gestul pe care l-au facut unii colegi de-ai mei”, a declarat Liviu Dragnea.
Legea care prevede ca aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese a fost atacată, miercuri, la CCR de 98 de deputaţi de la PSD, UDMR, minorităţi, plus un reprezentant PNL, iar dezbaterea la Curte va avea loc în data de 6 iulie.
Textul sesizării a fost semnat de 76 de deputaţi PSD, 13 UDMR, 9 reprezentanţi ai minorităţilor şi un liberal, iar adresa de înaintare a sesizării de neconstituţionalitate a fost semnată de liderul deputaţilor PSD, Florin Pâslaru, în condiţiile în care proiectul a fost iniţiat de actualul preşedinte interimar al Camerei Deputaţilor din partea PSD, Florin lordache, şi de deputatul UDMR Marton Arpad, fiind votat de parlamentari de la toate partidele.
Unul dintre motivele invocate de semnatarii sesizării este acela că legea „ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie” deoarece actul normativ introduce el însuşi o interpretare cu privire la conflictul de interese.