Christine Lagarde, directorul general al FMI, bănuită de deturnare de fonduri publice

Scandalul Tapie este unul dintre subiectele care menţin treaz interesul Uniunii Europene, înscriindu-se în campania declanşată de anul acesta împotriva fraudei fiscale. De fapt, din 1990 şi până ieri, scandalul Tapie a devenit pentru mass-media franceză afacerea Tapie.
Bernard Tapie este actualmente cea mai controversată personalitate publică din Uniunea Europeană. Om politic, afacerist, fost cântăreţ şi actor, Bernard Tapie a reuşit performanţa de a fi de peste treizeci de ani în centrul interesului acordat de mass-media nu numai în Franţa, dar şi în cadrul Uniunii Europene. Din cauza scandalului madiatic pe care l-a provocat, cu numele său a ajuns să fie asociat şi cel al lui Pierre Estoup, fost înalt magistrat, al Christinei Lagarde, actual director general al FMI, fost ministru al Economiei şi chiar al fostului preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy. Gură mare, tupeist fără limite, având curajul de a vorbi spunând lucrurilor pe nume, Bernard Tapie, născut la Paris în 1943, în data de 26 ianuarie, şi-a început cariera ca simplu vânzător de maşini, apoi de televizoare pe care le vindea din uşă în uşă şi, din 1967, după Scandalul Tapie este unul dintre subiectele care menţin treaz interesul Uniunii Europene, înscriindu-se în campania declanşată de anul acesta împotriva fraudei fiscale. De fapt, din 1990 şi până ieri, scandalul Tapie a devenit pentru mass-media franceză afacerea Tapie.
Bernard Tapie este actualmente cea mai controversată personalitate publică din Uniunea Europeană. Om politic, afacerist, fost cântăreţ şi actor, Bernard Tapie a reuşit performanţa de a fi de peste treizeci de ani în centrul interesului acordat de mass-media nu numai în Franţa, dar şi în cadrul Uniunii Europene. Din cauza scandalului madiatic pe care l-a provocat, cu numele său a ajuns să fie asociat şi cel al lui Pierre Estoup, fost înalt magistrat, al Christinei Lagarde, actual director general al FMI, fost ministru al Economiei şi chiar al fostului preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy. Gură mare, tupeist fără limite, având curajul de a vorbi spunând lucrurilor pe nume, Bernard Tapie, născut la Paris în 1943, în data de 26 ianuarie, şi-a început cariera ca simplu vânzător de maşini, apoi de televizoare pe care le vindea din uşă în uşă şi, din 1967, după 1994, fără să-l prevină pe Bernard Tapie, „Crédit Lyonnais” cedează, pentru 4,6 miliarde de franci, firma lui Robert Louis-Dreyfus, pe atunci director la Adidas. Aflând, Bernard Tapie se înfurie şi, considerând că i s-a tras ţeapă, dă „Crédit Lyonnais” în judecată. Cea care era pe atunci ministrul Economiei, Christine Lagarde, intervine, dându-şi acordul, în octombrie 2007, să se aplice procedura de arbitaj care în final îl va favoriza pe Tapie ce se alege cu un câştig de 101 milioane de euro. De data aceasta, deoarece lucrurile evoluaseră, iar de afacerea Adidas se ocupase între timp Consiliul de realizare (CDR) ce gira pasivul lui „Crédit lyonnais”, băgat până peste gât în povestea cu firma Adidas, este de la sine înţeles că cel ce a plătit fără să clipească cei 101 milioane de euro a fost
CDR-ul.
Scurta fericire
Fericit că a pus mâna pe bani, Bernard Tapie se gândea deja să se folosească de această sumă pentru a se relansa în politică, mai ales că avea deja experienţa acumulată din perioada când fusese Ministru Oraşului, o funcţie ce-i permisese să se ocupe cu problema construirii de locuinţe la nivelul întregului teritoriu al statului francez. Bucuria a fost însă de scurtă durată deoarece, la începutul anului 2012, trei deputaţi PS au depus o sesizare la Înalta Curte de Judecată din Paris împotriva lui Bernard Tapie şi a soţiei sale, cerând anularea sentinţei din 2008 a Tribunalului Arbitral, care printr-o nouă sentinţă îi dăduse dreptul lui Tapie să încaseze suma de 403 milioane de euro, mai mult decât visase şi sperase acesta.
Dar lucrurile nu s-au calmat. în urmă cu 48 de ore, fostul înalt magistrat, Pierre Estoup, unul dintre cei trei judecători ai Tribunalului arbitral care îi dăduse lui Tapie dreptul să bage în buzunar 403 milioane de euro, în litigiul împotriva lui „Crédit lyonnais”, a fost săltat de acasă de către Parchetul din Paris şi anchetat sub acuzaţia de escrocherie pusă la cale în grup organizat. Pierre Estoup este anchetat că ar fi favorizat, împreună cu alte persoane, pe Bernard Tapie. în plus, s-a demonstrat că Pierre Estoup avea relaţii de prietenie cu Maurice Lantourne, avocatul lui Tapie. După ce s-a dovedit natura relaţiei dintre cei doi, imediat statul francez a anunţat oficial că se constituie parte civilă în acest proces. Cei trei judecători, specializaţi în delicte financiare, Serge Tournaire, Guillaume Daïeff şi Claire Thépaut, instrumentau acest proces din septembrie 2012, acuzând „folosirea abuzivă a puterilor sociale” ce au prejudiciat CDR-ul, structură creată în 1995 pentru a gira pasivul lui „Crédit lyonnais” după ce acesta intrase în faliment total şi definitiv, considerându-se că suma plătită lui Tapie, de 403 milioane de euro este exagerată şi neconformă cu realitatea eco-nomico-financiară, mai ales că această sumă a fost plătită de către statul francez, prin intermediul CDR-ului.
în noul dosar Tapie apare şi Christine Lagarde, fost ministru al Economiei care a favorizat folosirea arbitrajului pentru rezolvarea conflictului Tapie – „Crédit lyonnais”. Dar, datorită funcţiei de director general al FMI, Christine Lagarde are deocamdată statutul de martor asistat de către Curtea de Justiţie a Republicii franceze, chiar dacă nu a fost scoasă de sub acuzarea de „complicitate de fals şi deturnare de fonduri publice”. După cum s-a precizat, statutul de martor asistat nu o scuteşte pe Christine Lagarde de urmărirea şi anchetarea judiciară. Deocamdată ancheta continuă şi în orice moment Christine Lagarde poate fi din nou anchetată, mai ales că trebuie demonstrat dacă ea a acţionat sau nu din ordinul fostului preşedinte Sarkozy despre care se ştie că avea relaţii mai mult decât prieteneşti cu Tapie.