Colonelul (în retragere) Mihai N. Ion, sărbătorit la împlinirea vârstei de 101 ani

La iniţiativa Garnizoanei Târgovişte, a primăriei municipiului Târgovişte şi a Prefecturii Dâmboviţa, cel mai în vârstă dintre locuitorii municipiului Târgovişte, colonelul (în retragere) Mihai N. Ion, a fost sărbătorit la împlinirea vârstei de 101 ani. Chiar şi la această venerabilă etate, Mihai N. Ion îşi mai aduce încă aminte de vremurile tinereţii, inclusiv de perioada în care a participat, în calitate de tanchist, la cel de-Al Doilea Război Mondial. Col. Nicolae Antonie, comandantul Garnizoanei Târgovişte, primarul municipiului Târgovişte Cristian Stan şi reprezentanţi ai Prefecturii Dâmboviţa au ţinut să-l sărbătorească şi să-l viziteze pe cel mai vârstnic locuitor al miu-nicipiului Târgoviştei, Mihai N. Ion, care a împlinit 101 ani. Oficialităţile şi reprezentanţii Garnizoanei Târgovişte au înmânat sărbătoritului mici daruri, flori şi o diplomă de onoare. Cu toţii iau adresat colonelului (în retragere) Mihai N. Ion urări de sănătate: „Alături de oficialităţi militare şi de reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului, astăzi am avut deosebita plăcere de a-i ura la mulţi ani şi de a-i oferi un buchet de flori şi o diplomă de onoare domnului colonel (în retragere) Mihai N. Ion, la împlinirea vârstei de 101 ani. Tanchist în armata română în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, domnul Mihai N. Ion nea primit cu emoţie, căldură şi un pahar de şampanie. Un gând bun şi urări de sănătate pentru toţi veteranii de război, pentru toţi aceia care cu modestie, curaj şi demnitate au scris cu arma în mână istoria acestui neam!”, a afirmat primarul Cristian Stan.
Istoria tancurilor
Armata Română a primit primele tancuri în 1919, franţuzeşti şi fabricate de Renault. În al Doilea Război Mondial, tanchiştii noştri au luptat şi pe nişte tancuri cehoslovace produse de Skoda. Iar după război, până în anii ’80, înzestrarea a fost exclusiv cu tancuri sovietice, începând cu celebrul, dar anticul T-34, până la T-72, ultimul o bijuterie a tehnicii, ce putea merge şi cu benzină şi cu motorină şi care avea cinci viteze înainte şi două pentru marşarier. Pentru că ruşii nu au mai furnizat piese de schimb, acestea au trecut la „parcul rece”, în conservare, ori s-au casat. Abia la mijlocul anilor ’80 s-a început producţia primelor tancuri româneşti, fireşte cu tehnologie tot sovietică, la acea dată. La sfârşitul anilor 2000 s-a sistat, din păcate, producţia lor, dar cel mai modern este TR-85 M1. Numărul tancurilor româneşti sau străine din înzestrarea Armatei, în serviciu sau conservate, nu este public. Un lucru mai puţin cunoscut este că specialiştii noştri au reuşit să fabrice şi un tanc superior „Bizonului”, numit TR-125 sau P125. Tancul, cu un tun de 125 mm, faţă de 100, cât sunt pe celelalte, şi cu un echipaj de doar trei membri, faţă de patru, s-a produs în şapte exemplare. Două au fost distruse deliberat în probe, iar cinci mai sunt încă funcţionale, din care unul este la Piteşti.