Consultare publică privind protecţia indicaţiilor geografice pentru produsele neagricole

Comisia Europeană a lansat o consultare pe marginea cărţii verzi privind o posibilă extindere a protecţiei indicaţiilor geografice asupra produselor neagricole.
În lumea globalizată de astăzi, consumatorii caută modalităţi de a identifica produse autentice, originale, şi se aşteaptă ca atât calitatea, cât şi caracteristicile din reclamă să corespundă efectiv realităţii.
O indicaţie geografică serveşte la identificarea unui produs originar dintr-o ţară, regiune sau localitate în cazurile în care o calitate, o reputaţie sau alte caracteristici ale produsului sunt legate de originea sa geografică, cum ar fi vinul de Bordeaux, sticla de Murano sau Ţunca de Parma. Produsele agricole (brânzeturi, vinuri, produse din carne, fructe şi legume) cu o anumită origine geografică care au anumite calităţi sau care sunt realizate după metode tradiţionale pot beneficia de protecţia indicaţiei geografice la nivelul UE (parmezanul, de exemplu). Cu toate acestea, produsele neagricole (cum ar fi ceramica, marmura, tacâmurile, articolele de încălţăminte, tapiseriile, instrumentele muzicale) nu beneficiază în prezent de o protecţie unitară a indicaţiei geografice la nivelul UE dincolo de prevederile naţionale.
Michel Barnier, vicepreşedinte al Comisiei şi comisar pentru piaţa internă şi servicii, a declarat: „Uniunea Europeană posedă o bogăţie de produse care se bazează pe un know-how şi pe metode de producţie tradiţionale şi care sunt deseori înrădăcinate în patrimoniul cultural şi social al unui anumit loc geografic, de la cristalul de Boemia şi tartanele scoţiene până la marmura de Carrara şi tapiseriile de Aubusson. Aceste produse nu numai că fac parte din know-how-ul şi din competenţele Europei, dar şi au un potenţial economic considerabil, pe care poate nu îl exploatăm pe deplin. Prin extinderea protecţiei indicaţiilor geografice la nivelul UE în scopul includerii acestor produse s-ar putea crea beneficii potenţiale considerabile pentru iMM-uri şi regiunile europene. În acest fel, am putea să ne conservăm patrimoniul unic şi divers şi, în acelaşi timp, să aducem o contribuţie semnificativă la crearea de locuri de muncă şi la creşterea economică în Europa.”
Cartea verde este alcătuită din două părţi. Prima parte conţine întrebări despre modalităţile actuale de protecţie prevăzute la nivel naţional şi la nivelul UE şi despre eventualele beneficii economice, sociale şi culturale care ar putea fi obţinute prin îmbunătăţirea protecţiei indicaţiilor geografice în UE. A doua parte conţine întrebări mai degrabă tehnice, prin care se doreşte a se afla ce cred părţile interesate despre opţiunile posibile de protecţie a indicaţiilor geografice la nivelul UE în cazul produselor neagricole. Printre obiectivele posibile ale oricărei noi măsuri se numără îndeplinirea cerinţelor minime de protecţie a indicaţiilor geografice, stabilite în Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală, dar şi furnizarea unor criterii suplimentare de protecţie, precum cele incluse în legislaţia UE privind indicaţiile geografice agricole.
Toate părţile interesate – de la consumatori la producători şi de la distribuitori la autorităţile locale -sunt invitate să îşi transmită observaţiile şi sugestiile până la 28 octombrie 2014. Comisia va publica rezultatele consultării şi va ţine seama de acestea când va analiza dacă se impun măsuri suplimentare la nivelul UE.