Corupţia afectează dezvoltarea economică a României

Comisia Europeană: „Este esenţial pentru credibilitatea unui guvern ca persoanele care îndeplinesc
funcţii ministeriale să se bucure de încrederea publicului”
Cursa pentru prezidenţiale pare să fi intrat într-o nouă etapă, mai calmă, putându-se spune că suntem, în prezent, martorii unei faze mai calme a nevrozelor politice, chiar mai înţeleaptă, deoarece ambiţia suspendării preşedintelui Traian Băsescu a atins cota zero. După ce a participat la Conferinţa „Implementarea viitorului sustenabil din punct de vedere energetic”, organizată la Viena de R20, structură creată de fostul guvernator al Californiei, actorul Arnold Schwarzenegger, premierul Victor Ponta a declarat: „Sunt de acord cu dl. Dragnea (n. red.: că nu este nevoie de o nouă suspendare, preşedintele colaborând cu premierul pentru stabilitatea României), altfel nu aş fi semnat un acord dacă nu aş fi crezut că este în binele României şi al ţării şi că intră până la urmă în responsabilitatea mea ca prim-ministru să asigur pentru România o perioadă de stabilitate, după anul 2012 şi după anii anteriori, o perioada în care, nu doar că ne împrumutăm mult mai ieftin şi mai puţin, dar în care pot să vin şi să discut cu marii investitori, spunând despre România că este o ţară stabilă în care pot să vină să-şi investească banii”.
Adevărul este că o atmosferă politică, naţională de calm, de discursuri politice fără incvective, fără să mai agite opinia publică până la limita isteriei colective, are ca efect atragerea marilor investitori străini. Ceea ce au uitat şi uită permanent politicienii români după ce ajung în vârful ierarhiei puterii este faptul că investitorii occidentali au o stare permanentă de neîncredere, perpetuată de-a lungul deceniilor ca rezultat al experienţelor avut în urma instabilităţii politice din Africa, peninsula Arabă şi America Latină. De fapt, şi prim-ministrul şi preşedintele României au şi statutul, printre altele, de manageri, de administratori, în plan economic al imensei „firme” numite România. Şi chiar dacă românii, aparent, au libertatea de mişcare şi gândire, ei depind de ceea ce decid aceste două persoane, prosperitatea lor economică depinzând, direct şi indirect, de capacitatea analitică, legislativă şi decizio-nală a acestor două persoane, incluzând şi grupul miniştrilor. Se pare că realitatea negativă şi conflictuală dintre cei doi, întreţinută uneori conştient şi de mass-media, cu efecte de nedorit asupra nivelului de trai al românilor, l-a determinat pe premierul Victor Ponta să spună, după întâlnirea de la Viena, că: „Toate lucrurile astea se leagă de mesajul clar de stabilitate şi de predictibili-tate al României, şi asta pentru relaţiile noastre europene: pentru modul în care împrumutăm şi ne împrumutăm, şi împrumutăm mai puţin şi mai ieftin ţara, pentru modul în care convingem investiţiile să revină în România dupa câţiva ani în care au plecat, astea sunt lucruri de care beneficiază fiecare român în parte”.
Deocamdată, chiar dacă s-a ajuns la un armistiţiu între instituţia prezidenţială şi cea reprezentată de prim-mi-nistrul României, raportul MCV denotă că situaţia, din punctul de vedere al occidentalilor, nu este chiar roz. De fapt, dacă este citit şi analizat cu atenţie, raportul MCV reflectă îngrijorarea occidentalilor de a-şi proteja investiţiile şi profitul ce ar putea rezulta. Acest aspect reiese din următorul aspect: Comisia susţine că, deşi respectarea Constituţiei şi a hotărârilor pronunţate de Curtea Constituţională a fost restabilită, nerespectarea independenţei sistemului judiciar şi instabilitatea cu care se confruntă instituţiile judiciare rămân o sursă de îngrijorare. În raportul Comisiei se subliniază, de asemenea, importanţa numirii unui nou Procuror General şi a unei noi conduceri a Direcţiei Naţionale Anticorupţie care să se bucure de încrederea opiniei publice şi care să facă dovada independenţei, integrităţii şi profesionalismului, necesare pentru obţinerea unor rezultate concrete în combaterea corupţiei.
îngrijorare
Guvernele României de după ’89 nu au înţeles sau au preferat să se facă că nu înţeleg că prosperitatea unui stat modern depinde în totalitate de investitori, interni sau externi. Dar, pentru ca investiţiile să aibă un efect pozitiv asupra nivelului de trai general al populaţiei, este obligatorie eradicarea corupţiei la toate nivelele administraţiei şi în toate sectoarele de activitate socială sau, cel puţin, diminuarea progresivă a infracţiunii de corupere. în România actuală a apărut un fenomen social ce ţine şi de mentalitate: practic nu este vinovat cel ce se lasă sau insinuează să fie corupt, vinovat este cel ce corupe, iar efectele, în timp, asupra dezvoltării economice sunt dezastruoase, atât la nivel de individ, cât şi de mase. Şi totuşi, de ce a luat amploare corupţia în România, mai ales după ’89? Răspunsul îl oferă chiar unii dintre anonimii ce populează statul român, ei afirmând că, în fapt, dezvoltarea corupţiei este intenţionat lăsată liberă deoarece din veniturile astfel realizate, o dată la patru ani, se folosesc partidele politice pentru susţinerea campaniei de acaparare a puterii. Logica şi experienţa socială a omului simplu este fără fisură: doar un investitor corupt poate fi şantajat de un partid politic, deşi jocul este pe muchie de cuţit pentru ambele părţi.
Astfel, este de înţeles îngrijorarea occidentalilor: pentru protejarea propriilor investiţii, în România, au nevoie de un sistem juridic eficient, incoruptibil şi de o legislaţie care să corespundă obiectiv necesităţilor dezvoltării economice, atât ale statului în care se investeşte, cât şi ale celui ce investeşte, deoarece este corect, nu numai normal, ca acesta din urmă să aibă şi profit. Sub acest aspect, trebuie înţeles de ce recomandările Comisiei subliniază, de asemenea, responsabilitatea pe care o au miniştrii şi parlamentarii în a oferi un exemplu în materie de respectare a integrităţii. Deci, luând în calcul, ca impact asupra dezvoltării economice a României, recomadările stipulate în MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare), este poate necesară reactualizarea vechiului slogan din anii ’90, „România, trezeşte-te!”. Nu trebuie uitat că, după ce este verificat, textul final al MCV este trimis Parlamentului European şi statelor membre care au mai multă încredere în ceea ce este scris în MCV şi nu în ceea ce declară public oficialii români. Şi deocamdată, textul MCV nu prea ne este favorabil, ceea ce poate avea efect asupra dezvoltării economice a statului român, respectiv asupra nivelului general de trai al oamenilor, indiferent de etnie. în raportul MCV al Comisiei Europene, dat publicităţii, se menţiona, printre altele: „(…) În recomandările sale din luna iulie, Comisia şi-a exprimat speranţa că miniştrii vor da un exemplu în ceea ce priveşte respectarea aspectelor legate de integritate: acelaşi lucru este aşteptat şi în ceea ce priveşte acuzaţiile de corupţie. Este esenţial pentru credibilitatea unui guvern ca persoanele care îndeplinesc funcţii ministeriale să se bucure de încrederea publicului, de exemplu prin prezentarea demisiei atunci când există împotriva lor un raport ANI în materie de integritate. Cerinţele constituţionale, inclusiv suspendarea din funcţia de ministru în cazul trimiterii în judecată, vor trebui aplicate în integralitate”. în concluzie, dacă vrem să avem o reală dezvoltare economică şi un mediu de afaceri puternic, Comisia Europeană ne cere un lucru simplu, dar totuşi greu de realizat din cauza propriei noaste mentalităţi: să nu mai fim coruptibili.