CORUPȚIA UCIDE

Conform știrii postate în data de 10 februarie, la ora 11.06 a.m., pe site-ul “Realitatea.net”, unul dintre puținele site-uri de știri generale românesc, capabil de obiectivitate, motivul pentru care au căzut atât de multe clădiri noi, la cutremur, în Turcia îl reprezintă faptul că domeniul construcțiilor este cel mai corupt din lume.
Matei Sumbasacu, inginer constructor specializat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic, reprezentant al Asociației Re:Rise, susține că domeniul construcțiilor din Turcia este cel mai corupt din lume, precizând că în România situația este superioară din punct de vedere al calității construcțiilor față de Turcia. El a menționat că și în domeniul construcțiilor corupția ucide.
Matei Sumbasacu a fost întrebat ce înseamnă să nu respecți normele de construcție.
„Din nefericire, realitatea este că acest domeniu al construcțiilor este cel mai corupt domeniu din lume, conform tuturor statisticilor. Fenomenul acesta se întâmplă pentru că proiectele din construcții sunt, de regulă, foarte complexe, implică foarte multe activități, foarte multe persoane care lucrează nu doar pe șantier, ci la concepția unei clădiri și atunci sistemele de asigurare a calității, oricât de bine sunt puse la punct, au scăpări mai mici sau mai mari. Făcând o comparație România -Turcia, aș îndrăzni să spun că totuși în România situația este superioară din punct de vedere al asigurării calității. Turcia este cumva renumită pentru nivelul de corupție din construcții, un nivel care s-a văzut în primul rând la cutremurul din 1999, s-a văzut și la cutremurul din aceste zile și la fiecare cutremur iese la suprafață acest fenomen al corupției în domeniul construcțiilor și iată, și în domeniul construcțiilor, corupția ucide”, a explicat Matei Sumbasacu.
El a mai precizat că orice suprasarcină adaugată unei clădiri va avea efect la următorul cutremur.
„Fiecare clădire are un sistem structural care este dimensionat pentru încărcările pe care clădirea le va avea. Principala încărcare este cea gravitațională, evident, deci greutatea clădirii. Dacă mărim pur și simplu așa pe șantier înălțimea clădirii, evident vom vorbi de un sistem structural subdimensionat. De cele mai multe ori acest lucru nu este neapărat întâlnit în practică, nu se adaugă etaje clădirii fără a redimensiona structural și acesta este luat în calcul. Încărcarea suplimentară din cele două etaje egale este de obicei luată în calculul structurii, problema este una mai degrabă de urbanism decât de calcul structural. Orice suprasarcină și în special când vorbim de o zonă seismică, orice suprasarcină, orice masă în plus adăugată clădirii va avea un efect la următorul cutremur. Pentru că cutremurele sunt fenomene inerțiale, efectul lor asupra unei clădiri depinde de masa clădirii și de încărcările care există în clădire”, a mai afirmat Matei Sumbasacu.
Ceea ce a frapat, privind imaginile din Turcia, a fost faptul că acestea erau identice cu cele de după seismul din 1977. Atunci, un cutremur cu magnitudine de peste 7, cu durată de sub un minut, a distrus peste 200 de clădiri și a provocat aproape 1.600 de victime.
Acum, în cazul unui cutremur, situația ar putea fi de două ori mai gravă. Capitala a devenit extrem de vulnerabilă, iar cea mai expusă zonă este Centrul Vechi. O problemă majoră este legată de faptul că multe clădiri nu au fost consolidate. De asemenea, o altă problemă importantă este reprezentată de realitatea ce nu poate fi ignorată: străzile sunt periculos de înguste. Probleme sunt însă în toate cartierele.
Astfel, o simplă plimbare pe bulevardul Magheru reprezintă de cele mai multe ori un joc de noroc, deoarece aici se află un număr mare de clădiri cu risc seismic ridicat. De exemplu, teatrul Nottara se află într-o clădire încadrată în clasa întâi de risc sesimic ce nu a fost, nici până-n prezent, reabilitată.
Concret, o echipă “Realitatea PLUS” a analizat zona, împreună cu Matei Sumbasacu, inginer specializat în structura clădirilor cu risc seismic. Prima clădire în dreptul căreia s-a oprit echipa de reporteri a fost cea a fostului cinematograf “Patria”, reconstruită după seismul din 1977.
„Pe această clădire, spre exemplu, putem să ne uităm la stâlpii dintre ferestre să vedem cum unii stâlpi, mai ales în partea de jos, sunt mai îngroșați. Practic, ăștia sunt stâlpii la care s-a intervenit și au fost făcuți mai rezistenți. La un cutremur de 7 nu se poate garanta ce se va întâmpla cu această structură”, a spus inginerul Matei Sumbascu.
La o simplă radiografiere din ochi a altor clădiri, sunt constatate aceleași probleme.
„Se văd urme de cutremur. De exemplu, între ferestre, acolo, e o fisură înclinată. De cele mai multe ori, fisurile înclinate sunt fisuri seismice. Vedem acolo la baza stâlpului cum deja armătura este expusă. Chiar se vede fierul. Da, da, betonul a fost măcinat și a ajuns la armătură”, remarcă inginerul Matei Sum-bascu, adăugând că și imobilele aparent solide s-ar putea face praf dacă n-au fost niciodată consolidate.
„Dacă locuim într-un bloc care are mai mult de 50 de ani vechime trebuie să ne gândim la o expertizare și la eventuale soluții de consolidare pentru a o aduce la normele actuale”, este concluzia inginerului Matei Sumbascu, care a ținut să precizeze că experții în dezastre naturale trebuie ascultați când recomandă că, în cazul unui cutremur nu trebuie să te adăposteși sub tocul ușii. Mai mult, fiecare trebuie să aibă kit-ul de supraviețuire pentru 72 de ore, adică trusa care să conțină apă, alimente neperisabile, medicamente.
„În caz de cutremur nu ne punem sub tocul ușii. De ce? Clădirile sunt proiectate și să pice și atunci când pică o clădire cedarea începe cu grinzile. De obicei deasupra tocului ușii ai o grindă. Recomandarea este să ne lăsăm la podea, eventual sub o masă solidă sau lângă un corp de mobilier masiv, să ne acoperim cu mâinile ceafa și să ne ghemuim”, a precizat Matei Sumbascu, spunând, în final, că în București sunt și clădiri care au șanse mari să să rămână în picioare, printre care, Arcul de Triumf, Casa Poporului și Banca Centrală.