Detroit a fost declarat oraş falit

Statele Unite dovedesc neîncetat că sunt şi ţara extremelor. în urmă cu patruzeci şi opt de ore, unul dintre cele mai mari oraşe nord-americane, Detroit, leagănul industriei constructoare de automobile, a fost declarat oficial prima localitate de pe teritoriul Statelor Unite care a intrat în faliment. Vestea i-a lăsat pe americani cu gura căscată deoarece falimentul oraşului nu are niciuna dintre caracteristicile care au dus la dispariţia atâtor oraşele americane din Vest, în perioada goanei după aur, din secolul al XlX-lea. Atunci, în 1848, când Europa era zguduite de revoluţiile burgheze ce izbucniseră în aproape toate statele, ducând, printre altele, la prăbuşirea parţială a lmperiului Austro-Ungar şi la unificarea definitivă a Germaniei şi Italiei, deci în acea perioadă, descoperirea aurului la Sutter’s Mill a dus la un exod formidabil de oameni. Practic, în locul unde se descoperea un filon de aur, peste noapte apărea un mic orăşel, unde în scurt timp se construiau barăci, mici case, un hotel care era în acelaşi timp şi bordel, magazine de tip băcănie, potcovării şi chiar o închisoare. Când filonul era secătuit, aceste orăşele erau abandonate, devenind ceea ce se va numi mai târziu, în istoria Statelor Unite, oraşe fantomă. De fapt, descoperirea aurul a provocat cea mai mare mutaţie demografică, cunoscută sub denumirea de cucerirea Far-West-ului. Dar acest exod a fost favorizat, în secolul al XlX-lea american şi de descoperirea telegrafului, prin intermediul căruia vestea descoperirii aurului a fost răspândită-n întreaga lume, ceea ce a provacat, pe lângă exodul amrican, de pe coasta de est către vest şi un val masiv de emigrare din Europa către Statele Unite. Atunci, mulţi europeni din Franţa, Anglia, lrlanda, Germania, zona transilvană a României de azi, chiar din Ungaria, Polonia şi chiar Rusia au trecut oceanul pentru a ajunge în California. Mulţi, pentru a nu pierde vremea, de teamă că până traversează tot teritoriul Statelor Unite pentru a ajunge în California, se va termina cu zăcămintele de aur, preferau să ocolească pe la Capul Horn, aflat în extremitarea sudică a Americii Latine, mai precis în extremitatea sudică a arhipelagului chilian „Ţara de foc”. Mulţi au murit pe drum, dar nu a contat, aşa de mare era setea oamenilor de a se îmbogăţi peste noapte. La aceasta trebuie adăugat că goana după aur a făcut să crească foarte mult criminalitatea şi numărul cazurilor de jaf la drumul mare. Oricum, în momentul în care ajungeau în golful San Francisco, foarte multe clippere au fost abandonate nu numai de pasageri, dar chiar şi de echipajele lor ce preferau să rişte totul pentru a se îmbogăţii, căutând aurul. Astfel, golful se umpluse de nave care, părăsite fiind, au început să putrezească, blocând accesul la mal.
Adevărul este că goana după aur a provocat nu numai îmbogăţirea rapidă a unora, dar a contribuit şi la alungarea mexicanilor din California prin înmulţirea cazurilor de xenofobie. Goana după aur, într-un singur an, 1848 – 1849 a dus la un aflux de poplaţie care a dat naştere unei societăţi cosmopolite, cinice, dure ce nu recunoştea decât o singură lege: cea a pistolului. In acea perioadă, a ucide pentru aur, fie pentru a te apăra, fie pentru a jefui, era ceva normal. Cei slabi sau prea cinstiţi nu aveau zile multe. într-un singur an, în perioada 1848 -1849, au fost extrase 76 de tone de aur. Trebuie să recunoaştem că goana după aur a contribuit şi ea la prosperitatea economică a Statelor Unite, a fost una dintre pietrele de temelie a creării unui stat puternic, pe plan mondial. Desigur, după ce s-a mai potolit isteria aurului, a urmat o altă etapă, cea a goanei după pământ care a dus la masacrarea triburilor de indieni. După ce s-a terminat şi acest moment din istoria Statelor Unite, în secolul al XX-lea, a urmat goana după petrol. Toate aceste etape au dus la puternica industrializare a Americii, dar, pentru că ajunsese să stea bine, chiar cel mai bine în lume, la capitolul finanţe, la dezvoltarea cercetării prin exodul creierelor. Cu această ultimă etapă, care nu s-a-ncheiat nici acum, Statele Unite, deocamdată la concurenţă cu Rusia de azi, au ajuns o importantă putere mondială, cu toate excesele politicii sale externe.
Cu toate acestea, Statele Unite au ajuns să dea rateuri nedorite la unele capitole cum este cel bancar, exemplul edificator fiind criza mondială, provocată involuntar de fraţii Lehman, în 2004, şi dezvoltarea urbanistică şi demografică, exemplul cel mai recent, de acum, repetăm, patruzeci şi opt de ore, fiind al oraşului Detriot, culmea, inima americană a dezvoltării industriei constructoare de automobile. Americanilor nu le-a venit să creadă când, pe 18 iulie, Rick Snyder, guvernatorul statului Michigan a declarat că recunoaşterea falimentului Detroit-ului este singurul mijloc ce va permite oraşului să redevină stabil economic şi viabil financiar. Cauza, ce a dus Detroit-ul în stare de faliment, a fost dezvăluită chiar de către guvernator: serviciile publice din ce în ce mai puţin performante şi, într-o oarecare măsură, corupte.
Cândva, bijuteria industriei constructoare de automobile, în 60 de ani, din cauza impozitelor şi taxelor, Detriot a pierdut jumătate din populaţia sa ce a preferat să se mute-n oraşe cu o fiscalitate mai suportabilă. Astfel, oraşul a trecut de la o populaţie de 1,8 milioane, în 1950, la una de 685.000 cât are-n prezent, ceea ce a fost o lovitură dură pentru administraţie, scăzând astfel încasările fiscului. O altă consecinţă: multe din serviciile publice, asigurate de administraţia locală, au fost reduse, în unele cartiere, de exemplu, nemaiputându-se asigura iluminatul public. Ajunsă în acest punct, administraţia oraşului a trebuit să recunoască, luna trecută, că din cauza reducerii încasărilor, are o datorie publică de 18,5 miliarde de dolari.