Distincţii oferite în cadrul şedinţei extraordinare de Consiliu Judeţean

Sala Unirii a Consiliului Judeţean Dâmboviţa a găzduit un moment festiv prin care s-a dorit marcarea Centenarului Marii Uniri, dar şi a împlinirii a 650 de ani de la atestarea documentară a judeţului Dâmboviţa şi a 50 de ani de la reînfiinţarea judeţului.
În şedinţa extraordinară de consiliu judeţean, a avut loc şi decernarea de plachete aniversare foştilor prefecţi ai judeţului (Emil Dima, Alexandru Boriga, Marin Antonescu, Ion Stan, Constantin lancu, Tiberiu Popa, Victor Sanda, Jean Popescu, Aurelian Popa, Mirel Nicolae Lazăr, lancu Caracota, Emilian Rusu, loan Marinescu) şi preşedinţilor care au condus Consiliul Judeţean Dâmboviţa (Marius Mihălăchioiu, Romeo Popescu, Aurel Cucu, Traian Novolan, Gheorghe Ana, Florin Aurelian Popescu, Adrian Ţuţuianu, Alexandru Oprea), actualului prefect, Antonel Jîjîie, şi subprefectului Florina Mureşan, consilierilor judeţeni din acest mandat dar şi actualilor parlamentari de Dâmboviţa şi Înaltpreasfinţiei Sale Nifon Mitropolitul şi Arhiepiscopul Târgoviştei. Cu acest prilej, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Daniel Comănescu, a făcut o scurtă trecere în revistă a celor mai importante momente din istoria judeţului:
„În anul Centenarului Marii Uniri serbăm şi 650 de ani de la atestarea documentară a judeţului şi 50 de ani de la reînfiinţarea judeţului Dâmboviţa.
Cu îngăduinţa dumneavoastră, am să fac o scurtă trecere în revistă a câtorva repere istorice; astfel, judeţul, ca unitate administrativ-teritorială, este de dată foarte veche. Conform documentelor, pe la finele secolului al XlV-lea şi începutul secolului al XV-lea, găsim împărţiri administrative în Moldova, numite ţinuturi, conduse de un pârcălab, iar în Muntenia judeţul, având în frunte un căpitan de judeţ.
Constantin Mavrocordat înlocuieşte, în anul 1740, pe căpitanii de judeţ cu ispravnicii, denumire pe care o găsim şi în Moldova.
Despre judeţul nostru se face prima referire istorică în cronicile lui Kukullo, în anul 1368, când oastea lui Ludovic I de Anjou a întâmpinat oastea lui Vladislov I (Vlaicu) care a pus pe fugă oastea regelui Acesta cuprindea mai multe judeţe şi avea un dublu caracter. El era mai întâi o unitate administrativ-teritorială descentralizată, cu personalitate juridică şi o oarecare autonomie, dar constituia şi o circumscripţie teritorială în care ministerele îşi aveau serviciile exterioare decon-centrate.
Prin Decretul – Lege din 21 septembrie 1940, s-a desfiinţat ţinutul şi s-a reînfiinţat judeţul ca unitate administrativă descentralizată, aşa cum a fost înainte de anul 1938. Prin Legea nr. 5 din 1950, au fost desfiinţate cele 58 de judeţe, fiind înlocuite cu 28 de regiuni. Noi făceam parte, în perioada 1950-1952, din Regiunea Prahova, apoi din 1952 din Regiunea Ploieşti, până în 1968, când prin Legea nr. 2/1968 s-a revenit la denumirea de judeţ, reînfiinţându-se Judeţul Dâmboviţa, situaţie pe care o avem şi în momentul de faţă.
Ţinând cont de aceste considerente, îmi revine deosebita onoare să ofer în acest cadru festiv, foştilor prefecţi, precum şi foştilor preşedinţi de consiliu judeţean câte o plachetă care să marcheze aceste aniversări.”
Au transmis mesaje de unitate şi solidaritate în cadrul acestei festivităţi vicarul eparhial Ionuţ Ghibanu, care a dat citire cuvântului Înaltpreasfinţiei Sale Nifon Arhiepiscop şi Mitropolit al Târgoviştei, Gabriel Boriga, cel care a primit placheta aniversară în numele tatălui său, fostul prefect – Alexandru Boriga, Ioan Marinescu, fost prefect, şi foştii preşedinţi ai Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Gheorghe Ana, Florin Popescu, Adrian Ţuţuianu şi Alexandru Oprea.