Dincolo de partea spectaculoasă pe care o implică orice manifestare de protest ce inevitabil pune faţă-n faţă contes-tatarii cu forţele de ordine care devin, inevitabil, represive, deoarece sunt plătite să apere ordinea socială pe care o impune un guvern, trebuie să remarcăm că la baza acţiunii stă de fapt starea de frică ce cuprinde ambele tabere. Protestatarii sunt animaţi de frica nemărturisită public de a nu pierde libertatea de exprimare şi mişcare, guvernul şi partidele ce conduc un stat sunt cuprinşi de frica de a nu le scăpa de sub control puterea care-nseamnă avantaje materiale. Dar cea mai mare teamă apare, şi se manifestă public, din momentul în care masele de oamenii simpli încep să presimtă apariţia germenilor sociali ce degenerează în dictatură şi abuz. Este cazul recent al Turciei şi Egiptului, unde teama a fost provocată de tendinţa islamiştilor către abuzul social şi extrema intransigenţă dictatorială justificată de pretexte morale.
Din nou, la sfârşitul săptămânii trecute, conflicte violente au izbucnit, în Istanbul între poliţie şi câteva sute de protestatari, în urma cărora aproape zece manifestanţi au fost răniţi şi alte zeci arestaţi. Desigur, prim ministrul Erdogan a-ncercat ca mass-media turcă şi occidentală, mai ales cea din urmă, să nu facă public incidentul. A fost imposibil. în cursul zilei de sâmbătă, deoarece, din ordinul dat prin telefon, nefăcut public, al prim ministrului, piaţa Taksim şi parcul Gezi sunt interzise accesului public, protestatarii s-au strâns pe bulevardul Istiklal care duce spre emblematica piaţă a Istanbulului. Protestul de sâmbătă, care a strâns, conform cifrei furnizate de poliţie, trei sute de persoane, a avut loc la trei zile după ultimul organizat după pauza survenită de la ultima manifestare din iulie. De data aceasta, poliţiştii au arestat şi pe micii negustori care încercau să mai facă un ban vânzându-le protestatarilor răcoritoare şi produse de tip fast-food. De asemenea, au fost închise cu forţa toate magazinele, indiferent de profil, adiacente bulevardului Istiklal. în plus, au fost vânaţi toţi jurnaliştii prezenţi la protest, fiind răniţi cu gloanţe de cauciuc trei dintre ei, printre care un reprezentant al AFP. De asemenea, pentru prima dată, potestatarii au scandat „împreună cu toţii împotriva fascismului” şi ” aceasta nu este o revoltă, este o mişcare de protest pentru apărarea libertăţilor noastre”. Reamintim că mişcarea de protest care a cuprins până la urmă, luna trecută, toată Turcia a fost provocată de guvernul islamo-conser-vator al lui Recep Tayyip Erdogan care, pe motiv de rea-menajare urbanistică a Istanbulului, a vrut să desfinţeze parcul Gezi, lucrările fiind încredinţate firmei ginerelui prim ministrului. Conform bilanţului făcut public de Asociaţia medicilor din Turcia, protestele din iulie s-au terminat cu moartea a cinci persoane, dintre care un poliţist şi rănirea a aproape 8.000 de oameni, femei, bărbaţi şi copii.
Agitaţie mare în lumea arabă
în schimb, în Egipt situaţia este aşa de tensionată, încât există riscul declanşării unui război civil. în timp ce poliţia turcă fugărea protestatarii pe bulevardul Istiklal, din Istanbul, la Cairo, şeful de stat major, generalul Abdel Fattah Al-Sissi cerea public Statelor Unite să facă presiuni asupra Fraţilor musulmani să înceteze cu organizarea de proteste violente. De o lună de zile, mii de adepţi ai Fraţilor musulmani au ocupat cele două mari pieţe publice din Cairo, cerând întoarcerea fostului preşedinte Mohamed Morsi la conducerea ţării. Din data de 3 iulie, când a avut loc prima confruntare dintre adepţii şi contes-tatarii lui Mohamed Morsi, şi până-n prezent, au murit peste 250 de oameni.
Şeful de stat major, generalul Abdel Fattah Al-Sissi a precizat că nu armata, ci poliţia este cea ce are-n sarcina sa să disperseze manifestanţii. El a criticat Statele Unite care furniza anual oraşului Cairo un ajutor, în principal de armament, de 1,5 miliarde de dolari, că şi-a luat mâna de pe Egipt. Printe altele, generalul Al-Sissi a spus că, în data de 26 iulie, 30 de milioane de oameni au ieşit în stradă pentru a manifesta adeziunea pentru el, aceştia aşteptând să fie făcut ceva în sprijinul lor, el, Al-Sissi, neavând de gând să-i lase de izbelişte. Reamintim că, în urma ciocnirii cu poliţia, din data de 26 iulie, zeci de islamişti au fost ucişi. „Ne întrebăm care este cu adevărat rolul Statelor Unite, al Uniunii Europene şi a altor forţe internaţionale care pretind că vor binele Egiptului? Valorile de libertate şi democraţie sunt valabile doar în Statele Unite şi în cele ale Uniunii Europene? (…) Aţi lăsat de izbelişte Egiptul, iar egiptenii nu vor uita aceasta” a mai precizat generalul Abdel Fattah Al-Sissi ce a memţionat că pentru el, important este organizarea de alegeri fără vărsare de sânge. Generalul Al-Sissi a mai spus, nemulţumit, că nu poate înţelege cum Statele Unite şi Uniunea Europeană sunt incapabile să conceapă că există oameni care nu aspiră să pună mâna pe putere, că ceea ce s-a făcut a fost doar pentru a împiedica Fraţii musulmani să ruineze definitiv o ţară a cărei economie este deja extrem de slăbită. în plus, generalul Al-Sissi a justificat din nou intervenţia armatei doar pentru a împiedica declanşarea unui război civil în
Egipt. De asemenea, generalul Abdel Fattah Al-Sissi a discutat sâmbătă, prin telefon, cu secretarul american pentru Apărare, Chuck Hagel, asigurându-l că autorităţile egiptene lucrează intens pentru reconcilierea politică, pentru organizarea de alegeri şi pentru redactarea unei noi Constituţii a Egiptului.
Tot sâmbătă, regele Marocului, Mohammed al VI-lea a ordonat deschiderea unei anchete referitoare la modul cum a fost graţiat un pedofil spaniol recidivist. Când au aflat că pe-dofilul care a violat unsprezece minori, băieţi şi fete, a fost graţiat împreună cu alţi 48 de spanioli, în virtutea bunelor relaţii dintre Spania şi Maroc, majoritatea locuitorilor din Rabat şi Casablanca a ieşit imediat în stradă pentru a protesta, provocând ciocniri sângeroase cu poliţia. Pedofilul ce a părăsit deja teritoriul marocan, în vârstă de 60 de ani, recidivist, fusese condamnat la 30 de ani de închisoare. Deşi regele a declarat, prin purtătorul de cuvânt, că nu a ştiut că pe lista graţiaţilor era şi pedofilul, marocanii, neavând timp să-l creadă, vor organiza din nou proteste de stradă în zilele de marţi şi miercuri. în aceiaşi zi, în Italia, nervos şi plin de furie, Berlusconi a făcut o declaraţie şocantă: dacă nu este graţiat de preşedintele republicii, va provoca prăbuşirea guvernului de coaliţie. S-ar putea să se ţină de cuvânt deoarece partidul său este important pentru menţinerea la putere a actualului guvern.
Problema Sionului
în Irak, lumea îşi vede liniştită de continuarea seriei de atentate. Sâmbătă, nouă soldaţi, ce escortau un general, au fost ucişi, iar alţi unsprezece, răniţi. Respectivul general, Abdulamir al-Zaidi plecase în provincia Diyala pentru a conduce o operaţiune militară împotriva unei grupări Al-Qaida. Conform cifrelor oficiale, luna trecută, din cauza atentatelor, în Irak au murit aproape o mie de persoane. Se consideră că este o cifră care se apropie de numărul morţilor din primăvara lui 2008. Moştenire americană. Pe scurt, cam asta a fost ziua de sâmbătă sau altfel spus, niciun sfârşit de săptămână fără câţiva morţi.
Apropo, sâmbătă le-a stat mâncarea-n gât evreilor când preşedintele Iranului, Hassan Rohani, a declarat public: „în regiunea noastră, de ani de zile o rană nevindecabilă a apărut în trupul lumii islamice prin ocuparea pământului sfânt al Palestinei şi a scumpului nostru Qods” (n.red.: denumirea arabă a Ierusalimului), se subînţelege, de către Israel. în plus, fostul preşedinte, Mahmud Ahmadinejad, a acuzat Israelul şi Occidentul că menţine discordia în zonă. „Care arab este mulţumit de ceea ce se-ntâmplă în Siria şi Egipt?”, a-ntrebat retoric Ahmadinejad, adăugând că Israelul nu are ce căuta în Peninsula Arabă. De altfel, vineri, televiziunea de stat, iraniană, a difuzat imagini cu sute de persoane care au defilat prin ţară, cu ocazia zilei de Al-Qods, scandând „Moarte Israelului”, „Moarte Americii”. Politicienii, ideologii şi negustorii de arme din zonă chiar nu-i pot lăsa pe evreii şi arabii de rând să trăiască-n linişte şi pace?
Egiptul, la un pas de război civil
Date: