Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi specialiştii cooptaţi în grupul de lucru de profil au elaborat normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit şi combătut bullying-ul în spaţiile destinate învăţământului.
Normele au fost aprobate prin ordin de ministru şi publicate în Monitorul Oficial din 10 iunie 2020, intrând în vigoare odată cu publicarea acestuia.
Obiectivul normelor metodologice este să faciliteze crearea unui climat sigur şi pozitiv în unitatea de învăţământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învăţare şi asigurarea stării de bine a antepreşcolarului/preşcolarului/elevului în unitatea de învăţământ.
De asemenea, normele metodologice oferă un instrument de lucru pentru profesioniştii care desfăşoară activităţi cu antepreşcolarii/preşcolarii/elevii din sistemul educaţional, familiile copiilor, autorităţile responsabile cu protecţia copilului împotriva violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bully-ing şi cu furnizorii de servicii specializate pentru reabilitarea copiilor-victime, martori şi/sau copiilor cu un comportament agresiv. Promovarea activităţilor de prevenire şi combatere a tuturor formelor de bullying şi cyber-bullying în sistemul educaţional preuniversitar este un alt obiectiv urmărit, dublat de identificarea, semnalarea şi intervenţia, în echipă multidisciplinară, în situaţiile de violenţă psiho-logică-bullying şi cyberbullying.
Astfel, pentru prevenirea violenţei psi-hologice-bullying, în fiecare unitate de învăţământ va fi înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri. Între aceştia se vor regăsi directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale. Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea şi soluţionarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.
Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „şcoală cu toleranţă zero la violenţă”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va realiza Ghiduri de bune practici pe cicluri de învăţământ, privind modul de interacţiune şi de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică-bullying.
Mai mult, implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unităţi şcolare, presupune:
a) activităţi de informare şi conştientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul şcolii, copii şi părinţi;
b) măsuri de comunicare şi informare internă, la nivelul unităţii de învăţământ, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare şi intervenţie a situaţiilor de bullying în spaţiul şcolar;
c) proceduri de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică-bullying;
d) responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenţiei imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate;
e) organizarea unor activităţi, precum concursuri, teatru forum ş.a., în scopul încurajării respectării valorilor şi misiunii declarate a şcolii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situaţiilor de bullying;
f) atragerea părinţilor în participarea la dezbateri şi sesiuni de informare cu privire la bullying;
g) activităţi de măsurare a impactului acţiunilor cuprinse în planul anti-bullying şi ale eficienţei grupului de acţiune.
h) orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullying-ul.
„Este datoria noastră, ca adulţi responsabili, să-i apărăm, să-i protejăm pe copiii noştri prin educaţie, prin exemple pozitive. De aceea, Legea anti-bullying, însoţită de normele de aplicare, trebuie văzută ca un pas important pentru asigurarea demnităţii tuturor copiilor din România”, a declarat Monica Anisie, ministrul educaţiei şi cercetării.
„Convenţia ONU cu privire la drepturile copiilor reglementează dreptul copilului la protecţie împotriva oricărei forme de violenţă manifestată asupra lui de către adulţi sau de către alţi copii. În mediul şcolar, o formă specifică de violenţă îşi face simţită prezenţa tot mai pregnant, ca formă de violenţă interpersonală între elevi, însoţită de diverse alte forme de abuz, respectiv violenţa psihologică sau bullying-ul. Ca adulţi, nu putem rămâne indiferenţi la vulnerabilităţile şi suferinţa copiilor victime şi martori ai bullying-ului sau la comportamentele agresive ale copiilor şi nici nu ne putem mulţumi doar să intervenim punctual, pe moment. O intervenţie adecvată, eficientă şi cu repercusiuni pe termen mediu şi lung este atunci când aceasta este însoţită şi de acţiuni care au rol în creşterea coeziunii grupului de copii şi a comunităţii şcolare de copii-adulţi, recunoaşterea corectă a bully-ing-ului şi conştientizarea consecinţelor acestuia şi învăţarea şi exersarea empatiei de către copii. Acţiunile anterioare completate prin aplicarea şi promovarea principiilor disciplinei pozitive, a toleranţei, respectului, incluziunii şi solidarităţii duc negreşit la interacţiuni pozitive între copii precum şi la crearea unui mediu securizant în şcoală pentru respectarea dreptului la educaţie al fiecărui copil.”, Adina Codreş, consilier superior, Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
„Când îl vom privi pe celălalt aşa cum vrem să fim priviţi noi înşine, când îl vom trata aşa cum ne place să fim trataţi, atunci bullying-ul va rămâne un concept în manualele de istoria educaţiei. Stă în puterea fiecăruia dintre noi, elev sau profesor, să facem şcoala un loc al prieteniei, al creşterii şi dezvoltării armonioase într-un climat al siguranţei şi al bucuriei de a fi împreună. Echipaţi cu înţelegere, empatie, acceptare, compasiune, toleranţă, răbdare, perseverenţă, bucurie avem şanse! Să începem echiparea!”, Aura Stănculescu, director CMBRAE.
„Orice calamitate violentă punctuală (de exemplu, Colectiv) sau de durată mică-medie (de exemplu, pandemia) lasă urme adânci, oameni în suferinţă şi costuri mari pe termen lung în societate, cu atât mai mult, formele violenţei zilnice, cum este bullying-ul, care din nefericire este o calamitate persistentă, permanentă şi în extindere. Nu vor ajunge niciodată resursele că să tratezi efectele şi consecinţele acestui fenomen nemenţionat, lăsat în voia sorţii. Doar eforturile de prevenţie şi stopare a fenomenului în sine pot fi eficace, iar legea anti-bullying şi normele acesteia la care am mândria de a fi contribuit, sunt o bună şi necesară bază legală pentru a putea face asta.”, Bogdan Ion, psihoterapeut şi psiholog principal, preşedintele Filialei Bucureşti a Colegiului Psihologilor din România.
„Cu toţii suntem de acord că şcoala trebuie să fie un loc în care fiecare copil şi fiecare profesor să se simtă în siguranţă.
Pentru ca acest obiectiv să devină o realitate cotidiană în viaţa elevilor şi ţinând seama de experienţa concretă a organizaţiei Salvaţi Copiii, prin derularea de cercetări şi programe anti-bullying în zeci de şcoli şi licee din Târgovişte şi Bucureşti, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a adoptat astăzi un act normativ vital care va permite şcolilor crearea de mecanisme flexibile şi active de prevenire şi combatere a diverselor forme de violenţă manifestate între elevi, direct sau online. E de menţionat faptul că viitoarele grupuri de acţiune vor beneficia de participarea cadrelor didactice, a copiilor şi părinţilor lor, ceea ce va permite tuturor să contribuie la obţinerea unui climat şcolar pozitiv.”, Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv, Organizaţia Salvaţi Copiii.
„Mă bucur că după 3 ani de muncă susţinută, în care am atras atenţia asupra problemei bullying-ului cu care se confruntă România, am implicat toţi stakeholderii, am mediat şi integrat Strategia de prevenire şi combatere a bullying-ului, acum se văd primele roade. Avem o lege care defineşte bullying-ul, cu nişte norme temeinic făcute în mod colabo-rativ şi aliniate cu instituţiile statului care sunt implicate (Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Elevilor, ANDPDCA, Poliţia Română, Colegiul Psihologilor, CMBRAE). Sunt recunoscătoare tuturor specialiştilor implicaţi în proces, ong-urilor, psihologi, pedagogi, jurişti şi consilieri şcolari care au contribuit cu toate cunoştinţele de specialitate. Însă, aşa cum cu o floare nu se face primăvară, aşa nici bullying-ul nu va dispărea de la sine, pur şi simplu, doar pentru că este legiferat. Depinde de fiecare adult, părinte şi profesor, să se instruiască şi să vegheze pentru ca legea să fie aplicată şi copiii să fie protejaţi.”, Nadia Tătaru, iniţiator al demersului strategic naţional.
Pentru a face cunoscute modalităţile de intervenţie în cazul de bullying, începând cu anul şcolar 2020-2021, unităţile de învăţământ preuniversitar pot afişa infografice accesibile tuturor copiilor, cadrelor didactice, personalului auxiliar şi părinţilor.
Procedura de intervenţie a cadrelor didactice în situaţiile de bullying din unităţile de învăţământ este disponibilă mai jos.
Legea de prevenire şi combatere a bullying-ului, completată de normele metodologice, este rodul unei colaborări susţinute, timp de 3 ani, a tuturor stakeholder-ilor existenţi în România, reprezentanţi ai statului şi ai societăţii civile: Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA), Serviciul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din Poliţia Capitalei, CMBRAE, Colegiul Psihologilor, Consiliul Naţional al Elevilor, Organizaţia Salvaţi Copiii, Asociaţia Părinţilor Isteţi, Itsy Bitsy şi Simona
Ciff.
