Grecia celor cu pile, speriată de moarte

Kyriakos Mitsotakis, ministrul Reformei, fiul fostului prim-ministru Konstantinos Mitsotakis şi fratele fostului primar al Atenei, Dora Bakoyiannis, are viaţă grea. Va trebui să declanşeze, să ducă la capăt una dintre cele mai dureroase reforme pentru grecii: cea administrativă. Din clipa în care au aderat la Uniunea Europeană, greci au făcut pe dracu-n patru să păcălească Bruxelles-ul şi au reuşit. Mai mult chiar, au convins că au nevoie de fonduri pentru dezvoltare, dar banii Uniunii nu au avut ca efect decât stimularea corupţiei, încât puţin a lipsit ca Grecia falimentară economic să nu tragă după ea chiar Uniunea Europeană. Acum, situaţia s-a mai redresat, dar reformele nu mai pot fi amânate. Chiar dacă Germania a contribuit foarte mult pentru salvarea economică a Greciei, de anul trecut guvernul de la Berlin a pus piciorul în prag, nemaiacceptând şiretenia grecilor care şi-au făcut o socoteală simplă: pentru salvarea unităţii Uniunii Europene, Grecia trebuie ajutată cu orice preţ. De data aceasta şmecheria nu a mai mers. Politica populistă a guvernelor de la Atena, de după aderare, s-a dovedit foarte scumpă pentru Bruxelles. Uniunea Europeană nu a mai acceptat ca o parte din banii contribuabililor de pe întreg cuprinsul Uniunii să fie direcţionată către sacul fără fund al Atenei. De când a intrat în EU, Grecia a ajuns, în scurt timp, să aibă mai mulţi funcţionari paraziţi şi pensionari decât oameni implicaţi activ în sectoarele de producţie.
Reforma administrativă cerută insistent de către instituţiile internaţionale bancare ce-au împrumutat cu bani Grecia se dovedeşte foarte dificilă. Numărul funcţionarilor greci este aşa de mare încât, doar prin plata salariilor lor, au blocat economia grecească. Astfel, că le place sau nu, până la sfârşitul anului, trebuie concediaţi 4.000 de funcţionari. Dar lucrurile nu se vor opri aici. Până-n decembrie 2015, vor pleca acasă 15.000 de funcţionari, iar alţi 25.000 vor intra într-un vast program, având de ales între un alt domeniu de activitate sau să rămână definitiv fără loc de muncă.
Până acum, 200.000 de funcţionari au fost concediaţi. Tot până-n acest an, la un număr de cinci funcţionari ieşiţi la pensie, a fost angajat un funcţionar. După cum merge reforma în administraţie, nu se mai poate spune că Grecia este paradisul funcţionarilor. Cu toate acestea mai este de luptat cu inerţia acestora şi cu obiceiul lor de a se lăsa corupţi. Aşa cum recunoaşte Kyriakos Mitsotakis, birocraţia excesivă sufocă dezvoltarea economică a Greciei mai ceva decât corupţia. Dar, pentru a evita ca grecii să nu mai iasă masiv în stradă şi să sară la gâtul poliţiştilor, ministrul Reformei a decis să nu mai treacă direct la concedieri. în prima fază, cei vizaţi vor primi doar 75% din salariu şi vor trece prin filtrul reevaluărilor. Cei descoperiţi că au folosit acte false (diplome, certificate că sunt cunoscătorii unei limbi străine) pentru a ocupa un post de funcţionar, vor fi concediaţi. Sub acest aspect, nu va fi greu să se reducă numărul de funcţionari, deoarece majoritatea au ocupat postul sau funcţia pe bază de acte false, aşa de mare este corupţia în Grecia.
Celălalt procedeu ce va fi utilizat pentru concedierea funcţionarilor este conceptul de mobilitate. în teorie ar fi uşor, dar în practică se dovedeşte a fi dificil. Nici acum ministrul Reformei nu a găsit criteriul adecvat pentru a defini ce înseamnă mobilitatea unui funcţionar, deoarece acesta poate fi mobil şi când se deplasează cu scaunul prevăzut cu mici roţi, de la un birou la altul, în interiorul unei încăperi. Până la urmă, ministrul Reformei a decis să pedaleze mai mult pe noţiunea de transparenţă pentru a veni de hac clientelei politice care sforăie liniştită prin birourile ministerelor şi primăriilor, inclusiv a altor instituţii. Dar te pui cu şmecherii de greci. Aceştia au spus că doresc să fie consiliaţi pentru a deveni eficienţi. Bruxelles a spus da, şi a picat în cap. Astfel, s-a ajuns ca numărul specialiştilor în consilierea funcţionarilor să reprezinte aprope egalul funcţionarilor greci. Aceştia din urmă se fac că nu pricep, consilierii transpiră din greu pentru a-i face să priceapă ce li se explică. Oricum, până pe 16 septembrie ministrul Reformei speră să aibă de la fiecare minister lista cu necesarul de funcţionari. Astfel, puşcăriile greceşti au nevoie de un surplus de 800 de gardieni. Problema va fi uşor de rezolvat. Respectivul necesar va fi furnizat din rândul celor 3.200 de polişti ce urmează să fie concediaţi. De fapt, la câţi greci au fost închişi, nu mai este nevoie de poliţişti, ci mai mult de gardieni de puşcării. Reforma victorioasă va continua, tăvălugul ei fiind de neoprit. Numeroşi profesori de la ciclul gimnazial vor fi mutaţi la cel primar. Dacă se reformează în ritmul acesta, Grecia va avea un învăţător la câţiva ţânci analfabeţi. în ceea ce priveşte sectorul Sănătate, concedierile vor ţine cont de raţionalizarea spitalelor. Revenind la numărul masiv de funcţionari, se pare că până la urmă, ministrul va aplica cel mai simplu criteriu pentru a scăpa de majoritatea dintre ei: cine a ocupat postul pe bază de concurs va rămâne, cine, pe pile, valea.
Când s-a aflat ce vrea ministrul Reformei, funcţionarii au luat foc. Sindicatele, de fapt liderii, văzând că le scapă din mână şansa de-a mai şantaja guvernele, au făcut un apel la grevă, pentru zilele de 16 şi 17 septembrie, dar ministrul Reformei nu s-a speriat, nici n-a făcut pe el de spaimă. Kyriakos Mitsotakis este convins că-i va avea de partea lui pe grecii ce s-au săturat de clientela politică strecurată în posturi călduţe. Acum depinde cine sunt mai numeroşi, grecii sătui de corupţi, sau corupţii sătui de grecii necorupţi. Pe vremuri, fiecare tânăr grec, cu grad diferit de inteligenţă şi virilitate, visa să devină funcţionar, deoarece salariile erau mari, orele de muncă-puţine sau deloc, depindea de pilele ce le avea fiecare şi, în plus, se putea pensiona anticipat, pe motiv de surmenaj, şi după minim patru ani de muncă pe brânci sau de tăiat frunze la câini. Acum nu mai este ca pe vremuri, deoarece FMI, Banca Mondială şi Banca Centrală Europeană au început să stea călare pe greci.