În atenţia şomerilor: Se fac înscrieri pentru plecarea pe Marte

Lumile extraterestre au stimulat din plin imaginaţia omului, mai ales din secolul al XVII-lea, când s-au făcut primii paşi într-o lume ce-ncepuse timid să se tehnicizeze. Un francez de care a uitat aproape toată lumea, Savinien de Cyrano de Bergerac, pe care ultimul romantic, Edmond Ronstand, l-a făcut şi mai nemuritor cu piesa „Cyrano de Bergerac” care, după scurgerea deceniilor va fi ecranizată, cu Gérard Depardieu în rolul principal, deci un francez, Cyrano de Bergerac, a scris, în 1657) ceea ce este considerat azi prima scriere SF, „L’Autre Monde”, compusă din două părţi, „Histoire comique des États et Empires de la Lune” şi „Histoire comique des États et Empires du Soleil”. A trebuit să apară Ray Bradbury cu ale sale „Cronici marţiene”, publicate-n 1950, când moare Edgar Rice Burroughs, cel ce scrisese, în 1912, „Cuceritorii planetei Marte”. Interesul pentru planeta roşie este reactivat şi mai puternic de scrierea lui Bradbury. Vor urma o serie de ficţiuni mai mult sau mai puţin izbutite. Dar ieri, 13 august, mass-media occidentală ne atrage atenţia că interesul pentru planeta Marte a intrat într-o nouă fază.
Acum, în august, s-a aflat că, din aprilie, o societate olandeză, numită „Mars One”, are ca scop, declarat oficial, să trimită oameni pe Marte, începând cu anul 2022. Deci cu opt ani mai devreme decât Statele Unite, NASA planificând trimiterea de oameni începând cu anul 2030. Dar cine vrea să plece pe Marte, într-o călătorie pe care mulţi o consideră sinucigaşă? Adevărul este că „Mars One” nu duce lipsă de doritori, chiar dacă pentru început nu s-au înghesuit prea mulţi. La început au fost doar patru, unul dintre ei vopsindu-şi faţa-n verde, aluzie la ceea ce se crede despre marţieni, dacă există, că au epiderma de culoare verde.
în scurt timp, „Mars One” s-a trezit cu peste o sută de mii de cereri de înscriere pentru plecarea pe Marte.
Un amănunt: se poate prezenta orice persoană ce are peste 18 ani, nu are probleme cu sănătatea şi… cunoaşte bine limba engleză, dar, după cum precizează organizatorii viitoarelor călătorii pe Marte, poate vorbi, desigur fluent, şi spaniola, franceza sau chineza. Oare de ce nu şi româna? Este un mister de natură politico-lingvistică ce va fi poate dezlegat până-n 2022. Pe de altă parte, să-nţelegem că engleza nu mai este limbă universală, ci… spaţială? Că spaniola, franceza şi chineza se vorbesc acum şi-n spaţiul cosmic? Credem că este şi-o atitudine xenofobă. Ţinând cont că primul om care a fost în spaţiu cosmic a fost un rus, Iuri Gagarin, pe 12 aprilie 1961, s-ar putea ca primii mergători umani pe solul marţian să constate că eventualii extratereştri pe care-i vor găsi să cunoască doar rusa.
în fine, candidatul la plecatul pe Marte, pe lângă criteriile vârstă şi sănătate, sperăm că nu doar fizică, trebuie să depună un CV, o scrisoare de motivare şi o înregistrare video. De asemenea, trebuie să plătească dreptul de înscriere: 38 de dolari, adică 30 de euro, sumă ce-i dă dreptul doar să se înscrie, negarantându-i dreptul de a pleca, emigra pe Marte. După cum a spus P-DG-ul lui „Mars One” – P-DG = Preşedinte-Director general -, Bas Lansdorp, taxa este special stabilită la nivelul respectiv pentru ca oamenii să se gândească de două înainte de a lua decizia de a pleca pe Marte, iar pe de altă parte, taxa este destul de mică pentru a le permite cât mai multor persoane să se înscrie.
Dar asta nu-i nimic. După ce se va strânge o turmă cât mai mare de candidaţi, la o dată ce nu s-a stabilit încă, se va-ntruni un comitet a cărei competenţă profesională a rămas un mister. Ţinând cont de profilul lucrativ al lui „Mars One”, comitetul va fi alcătuit fie din duşi cu pluta, fie din cei neduşi pe la biserică. în fine, după ce vor fi selectaţi credincioşi în posibilitatea înălţării la… Marte, cu ce rămâne – staţi bine pe scaun? -se va organiza o emisiune trans-misă-n direct la scară mondială, telespectatorii fiind invitaţi să-i voteze pe cei 24 de fericiţi care vor fi expediaţi pe Marte.
Formidabil este că „Mars One” a prins. Majoritatea candidaţilor sunt bărbaţi, tineri, un sfert de origine americană, dar s-au înscris şi din alte ţări. Majoritatea au competenţe sau meserii din domeniul zis realist: ingineri, geologi, specialişti în aerospaţiale etc. S-a observat, deasemenea, că majoritatea se dau în vânt după seriale, filme, jocuri video, cărţi având ca subiect teme SF. La întrebarea „De ce vreţi să plecaţi pe Marte?”, cu toţii, în felul lor, au dat următorul răspuns: este singurul lucru nemaipomenit pe care speră să-l facă în viaţă.
Pe scurt, „Mars One” este un proiect conceput de inginerul olandez Bas Lansdorp, având drept scop instalarea unei colonii umane pe planeta Marte, începând cu anul 2022. Inginerul olandez este de părere că această misiune, mereu amânată de către agenţiile spaţiale, este realizabilă la un preţ de cost relativ suportabil: 6 miliarde de dolari americani, pentru prima fază. Olandezul crede că poate fi utilizată tehnică dezvoltată de societatea „SpaceX”. Deocamdată, iniţiatorii proiectului, oamenii din spatele inginerului olandez, nu sunt dispuşi să ofere detalii cel puţin referitoare la la tehnica ce va fi folosită pentru realizarea zborului spaţial.
Oricum, „Mars One” este ori cea mai fantastică aiurelă, ori cea mai „cool” şmecherie. Oricum, Bas Lansdorp s-a pus pe trebă, iar adresa site-ului oficial, http://www.mars-one.com, zbârnâie. Cum se va descurca Bas Lansdorp cu cei ce vor fi dezamăgiţi? îi va trimite să se consoleze, pe satelitul natural al Pământului, privind lung, pe cerul lunar, la planeta Marte?