În următorii 10 ani, din cauza schimbărilor climaterice, Lumea va intra într-o gravă recesiune economică

In următorii zece ani, un sfert din producţia economică, mondială, se va concentra în ţările ce vor fi foarte afectate de schimbările climaterice. Acestea vor reprezenta 50% din viitoarea dezvoltare economică, la nivel planetar. Este concluzia la care s-a ajuns în urma unui studiu efectuat de către Maplecroft, cabinet britanic specializat în analizarea riscurilor economice provocate de către schimbările climaterice care nu mai pot fi ignorate.
Conform indexului de vulnerabilitate la schimbările de climă, 67 de ţări, totalizând o producţie de 44.000 de miliarde de dolari, echivalentul a 32.000 de miliarde de euro, vor suporta consecinţele fenomenelor climaterice extreme, care sunt din ce în ce mai numeroase, din cauza schimbărilor de climă. Astfel, cele 67 de ţări se vor confrunta tot mai des cu fenomene precum furtunile, inundaţiile, seceta şi creşterea nivelului apelor mărilor şi oceanelor.
Maplecroft a evaluat şi un grup de 193 de state care, indiferent ce doresc sau nu guvernele respective, vor suporta efectele încălzirii generale a climei. Aparent, consecinţele nu vor fi grave, dar în realitate populaţiile acestor ţări vor fi grav afectate sub aspectul sănătăţii şi al funcţionării sistemului public de educaţie. De asemenea, vor fi afectate la nivel de procurare a mâncării, deoarece încălzirea climei va afecta în mod dur, în primul rând agricultura şi infrastructurile agricole de care dispun fiecare stat. în plus, încălzirea climei va afecta şi capacitatea de adaptare a instituţiilor statului, ceea ce va aduce prejudicii dezvoltării economiei, inclusiv capacităţii acestor ţări de a se adapta rapid la schimbările de climă şi de a găsi soluţii optime pentru rezolvarea, respectiv contracararea prejudiciilor economice provocate de impactul schimbării climei.
Dintre cele 193 de state, cele mai expuse sunt 10, care, la ora actuală, sunt considerate cele mai sărace state din lume: Bangladesh, Guineea Bissau, Sierra Leone, Haiti, Sudan, Nigeria, Republica Democrată Congo, Cambodgia , Filipine şi Etiopia. Desigur, şi statele cu o economie mai dezvoltată vor trebui să facă faţă impactului schimbării climei. Acestea sunt: India, Pakistan, Vietnam, state asiatice care în ciuda dezvoltării lor economice vor intra în grupul considerat cu risc economic extrem cauzat de încălzirea climei. La acestea se adaugă Indonezia, Thailanda şi China, state care au o economie în curs de raidă dezvoltare, dar care, în ciuda acestui fapt, nu vor putea să contracareze rapid efectele climaterice negative, ele intrând în categoria statelor cu risc maxim de degradare economică.
Semnele dezastrului economic provocat de schimbările climaterice se văd deja. Recent, ciclonul „Phailin” care a lovit coasta orientală a Indiei, în data de 12 octombrie, provocând moartea a 14 persoane, a provocat pagube de 4,15 miliarde de dolari, ceea ce a afectat desfăşurarea normală a sectorului alimentar, agricol şi minier. în urma trecerii ciclonului, în ciuda dezvoltării economice rapide, conform datelor oficiale, populaţia nu a putut face faţă dezatrului, în 24 de ore cunoscând foamea, ca fenomen social. Ciclonul a reuşit să distrugă un milion de tone de orez, afectând grav şi infrastructurile din zona respectivă: drumuri, porturi, căi ferate şi sistemele de telecomunicaţii. Afectând infrastructura, ciclonul a dat peste cap funcţionarea, până atunci normală, a lanţului de aprovizionare al întreprinderilor şi zonelor industriale de pe coasta orientală a Indiei.
Schimbările climaterice, în următorii 10 ani, vor afecta tot mai mult dezvoltarea economică a multor state, scoţând în evidenţă, indirect, şi efectele pe care le are, în respectivele ţări, sistemul neoficial al corupţiei, la toate nivelele sociale. în urma studiului s-a constatat că riscul de eroziune economică ce antrenează sărăcirea rapidă a populaţiilor, este foarte redus în Europa de Nord, unde structurile sociale abilitate funcţionează perfect în anihilarea corupţiei sub aspect social, economic, financiar şi politic. Astfel, statele din nordul Europei care vor putea să facă foarte bine faţă efectelor schimbării climei sunt: Islanda, Norvegia, Irlanda, Finlanda, Luxemburg şi Danemarca. în ceea ce priveşte partea sudică a Europei, unde, trebuie să recunoaştem, corupţia este destul de dezvoltată, statele care vor avea de suferit de pe urma schimbării climei sunt: Malta, Italia şi Grecia. Este adevărat că aceste state europene au totuşi o capacitate de adaptare economică destul de bună, dar s-a constatat, în urma studiului, că nu sunt suficient de capabile să se adaptaze rapid tocmai din cauza unui factor social ce a devenit obisnuinţă: corupţia. Corupţia este cea care împreună cu traficul de influenţă va afecta implementarea unor soluţii optime pentru a evita, nu neapărat sărăcirea unei părţi însemnate a populaţiei, cât înfometarea acesteia. Acest ulim aspect s-ar putea să producă un val masiv de imigrare către nordul Europei, ceea ce va afecta într-o anumită măsură dezvoltarea statelor nord-europene care, având un grad redus de corupţie, reuşesc pentru ele însele să facă faţă provocărilor economice ridicate de schimbarea climei.
La nivel mondial, în afară de nordul Europei, Statele Unite sunt ţara care are cel mai mic grad de risc de afectare a economiei, provocată de schimbarea de climă, chiar dacă efectele schimbărilor climaterice au început să fie vizibile pe ambele coaste americane. Ne referim la faptul că, prin topirea gheţarilor, cauzată de încălzirea climei, coastele atlantice şi cele la Oceanul Pacific au început să fie invadate de apă din cauza creşterii nivelului oceanelor. în ceea ce priveşte oraşele care, din cauza încălzirii climei, riscă să cunoască un grad ridicat de înfometare şi, în consecinţă de violente mişcări sociale de stradă, inclusiv de acte antisociale, acestea sunt: Dacca, Bombay, Manilla, Calcutta şi Bangkok. Spre deosebire de aceste oraşe cu administrare foarte coruptă, oraşele cu cel mai mic risc economic provocat de schimbarea de climă sunt: Paris şi Londra. Sunt oraşe recunoscute la nivel mondial că au o administraţie care practic nu cunoaşte şi nu acceptă coruţia în rândul funcţionarilor. în consecinţă, conform studiului britanic, statele, respectiv oraşele ce vor fi grav afectate, în următorii 10 ani, sunt tocmai cele unde există atât un risc ridicat de corupţie, cât şi un grad ridicat de incultură morală şi educaţională.