Da, un psihiatru american din Boston, James Greenblatt, a descoperit, acum un an, asumându-şi riscurile profesionale de rigoare, adică, dacă o dădea în bară, îşi lua adio de la dreptul de-a exercita meseria, că tulburările obsesionale compulsive şi cele de deficit de atenţie cu hiperactivitate ale unei adolescente nu mai puteau fi vindecate recurgându-se la tratamentul clasic. Astfel, lui Greenblatt, relatează revista de specialitate „The Verge”, i-a venit ideea să-şi întrebe pacienta sacă are probleme cu digestia, constipaţia sau fluxul acid. Întrebarea nu era cu totul şi cu totul întâmplătoare. Deja fuseseră făcute studii medicale de profunzime, descoperindu-se că intestinul subţire şi gros are activităţi vag cerebrale. Pe scurt, pecienta a spus că da, are probleme cu digestia şi constipaţia. Atunci, James Greenblatt, timp de un an, i-a prescris probiotice. Deşi a stat ca pe ghimpi, fără totuşi să-şi arate starea de stres prin care trecea, după un an, James Greenblatt a constatat vindecarea pacientei sale. Prima dată, nici lui nu i-a venit să creadă. Recitind literatura de specialitate, James Greenblatt a constatat că
intestinul subţire împreună cu cel gros, în realitate, constituie cel de-al doilea creier al omului. James Greenblatt a descoperit astfel că aparatul digestiv, exceptând creierul, conţine mulţi neuroni. Desigur, nu la fel de mulţi ca creierul. Descoperirea lui Frank Greenblatt a fost confirmată dincolo de Atlantic, în Franţa, în cadrul unei emisiuni de specialitate, difuzată de „France Inter”. Întradevăr, sistemul digestiv uman conţine între 100 şi 200 de milioane de neuroni, comunicând cu encefalul prin intermediul nervului vag.
Conform revistei „The Verge” acest procedeu neobişnuit de a vindeca unele boli psihice a devenit tot mai obişnuit în Statele Unite, după descoperirea făcută de către James Greenblatt. Desigur, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea medicii erau conştienţi de legătura dintre anumite stări emoţionale sau mentale precum frica, anxietatea, depresia şi pofta de mâncare sau digestia, dar nimeni nu cercetase în profunzime fenomenul. James Greenblatt a explicat că bi-lioanele de microbi ce trăiesc în intestinele noastre constituie un fel de autostradă cu mai multe sensuri ce facilitază comunicarea
dintre intestine şi creier. Prin această descoperire, James Greenblatt este de părere că trebuie să se pună capăt viziunii medicale conform căreia creierul ordonă şi coordonează totul în interiorul organismului. Se pare că şi creierul este dependent de informaţiile pe care i le furnizează trupul uman, luat în totalitatea sa funcţională.
Constatarea psihiatrului James Greenblatt a determinat o serie de cercetări de laborator pe şoarece. Astfel, s-a mai descoperit că şoarecii care nu aveau nicio bacterie în interiorul corpului, dădeau dovadă de un grad mai ridicat de anxietate, în comparaţie cu cei care deţineau bacterii. De asemenea, s-a mai constatat că transplantul de bacterii de la şoarecii… timizi, da, au unele trăsături de comportament identice cu ale omului, la şoarecii… tupeişti, le modifică semnificativ comportamentul. Desigur, în urma rezultatelor de laborator obţinute, s-a trecut la teste pe om, cu acordul scris al subiecţilor. De data aceasta s-a constata că administrarea de probiotice pe bază de bacterii, ca supliment alimentar, într-o anumită cantitate, poate altera funcţionarea creierului. Vă daţi seama că CIA şi Pentagonul şi-au frecat mâinile de bucurie. Piteşti un indezirabil, îl îndopi cu probiotice şi după aia îi dai drumul pe stradă după ce eşti sigur că l-ai adus la nelul de gândire al unui sugar.
Astfel, din cercetare în cercetare s-a descoperit că 90% dintre celulele corpului uman sunt de fapt… bacterii, iar genele bacteriilor sunt mai numeroase decât cele ale omului în raport de 90 la 1. Cu alte cuvinte s-a descoperit un lucru care i-a lăsat cu gura căscată pe geneticieni: se pare că, în realitate, corpul uman a fost conceput pentru a permite bacteriilor să trăiască. Adică, corpul uman, aşa cum îl ştim, se hrăneşte, se înmulţeşte, se deplasează etc. doar în folosul bacteriilor din interiorul său. Cu alte cuvinte, corpul uman este un univers fizic conceput doar pentru a permite bacteriilor să trăiască. Într-adevăr, descoperirea pare aşa de incredibilă, încât geneticienii refuză s-o accepte. Câţiva, foarte puţini, au speculat că trupul uman a fost, de fapt, creat chiar de bacterii pentru a le permite să supravieţuiască. Grupul geneticienilor de pretutindeni sunt de părere că cei care au emis o asemenea idee sunt buni de trimis la… psihiatru. Desigur, în alt plan, se poate specula că enigmaticul Creator este de fapt un grup de bacterii care, după ce a creat lumea, pentru a se plimba prin ea, pentru a se folosi de ea, a creat cel mai perfect mişloc de locomoţie şi transpot: trupul uman. Se mai poate spune că nu omul, ci grupul de bacterii din interiorul său gândeşte prin intermediul creierului, că personalitatea individului reflectată în exterior este de fapt personalitatea grupului de bacterii. Se mai poate spune că această construcţie genetică, trupul uman, este aşa de bine perfecţionată şi adaptatâ la condiţiile suportabile de viaţă, încât, din clipa în care bacteriile s-au închis „conştiente” în el, practic şi-au semnat sentinţa la moarte, deoarece, din momentul în care intervine decesul brutal, neaşteptat, bacteriile nu mai pot supravieţui fugind din interiorul trupului. Mor odată cu el. Din acest punct de vedere, microbii sunt mai perfecţionaţi, putând circula de la un trup la altul sau de la un cadavru la un corp viu. Desigur, aşa cum spuneam, sunt speculaţii puţin trăznite, dar plăcute de dragul speculaţiei în sine.
Studiile medicale de specialitate au ddemonstrat că bacteriile umplu efectiv trupul nostru încă din primele momente când suntem născuţi. Cercetătorii au demonstrat că dezvoltarea normală a microbio-melor, mediul în care se dezvoltă microflora organismului nostru, în primii ai de viaţă ai copilului este decisivă pentru sănătatea mentală a adultului de mai târziu. Deocamdată s-a ajuns la un stadiu al cercetărilor care i-a lămurit pe cercetătorii că bacteriile pot vindeca tulburările mentale, dar oamenii de ştiinţă nu ştiu încă ce microbi fac parte din microbioma sănătoasă, care bacterii sunt absolut vitale pentru funcţionarea normală a creierului, care este mecanismul pentru echilibrarea microorganismelor din interiorul trupului uman. Deocamdată s-a descoperit că trupul uman, pentru a funcţiona normal, are nevoie de ambele tipuri de microorganisme, existente în relaţie de echilibru.
În final, trebuie să remarcăm un fapt istoric. Ţăranul român a descoperit intuitiv, de secole, ceea ce americanii abia acum au priceput: că intestinul subţire împreună cu cel gros sunt de fapt… al doilea creier al omului. Ţinând cont şi de realitatea anatomică din care reiese fără dubii că intestinul gros se termină printr-un orificiu prin care ies sunete. Ţinând cont că îmbinarea logică de sunete duce la emiterea de cuvinte, este de înţeles cum a apărut expresia seculară, emisă de ţăranul român despre unii, afirmâd că fac exces de gândire cu… curu. Păcat de ţăranul român: inteligent, cu dezvoltat simţ al realului dar, din păcate, acum câteva secole, şi analfabet.
