Reprezentanţii mai multor state, între care şi România, au avut un schimb de opinii privind aspectele financiare ale Politicii Agricole Comune după 2020 şi obiectivele înaintate de Comisie privind viitorul sectorului alimentar şi al agriculturii.
Reprezentantul României a subliniat necesitatea ca PAC să fie finanţată cel puţin la acelaşi nivel ca în prezent şi a arătat importanţa menţinerii plăţilor directe fără co-finanţare naţională, pentru sprijinirea veniturilor fermierilor. Un pilon de dezvoltare rurală puternic va asigura continuarea modernizării şi crearea locurilor de muncă, necesare pentru vitalitatea acestor zone iar o filă de buget PAC distinctă trebuie alocată cercetării agricole. Acesta a mai susţinut că măsuri ca plafonarea plăţilor directe şi co-finanţarea din bugetele naţionale vor afecta capacitatea PAC de a asigura un acces egal pe piaţa unică şi la fondurile UE în domeniul agricol.
Pentru ţara noastră este esenţială continuarea SAPS şi a plăţilor cuplate, precum şi continuarea investiţiilor în zonele rurale, care contribuie la creşterea gradului de ocupare şi la reducerea disparităţilor între statele membre. În schimb, România are rezerve privind Planul strategic pentru schemele de plăţi directe, deoarece elaborarea şi aprobarea acestuia poate fi un proces îndelungat, punând în pericol efectuarea la timp a plăţilor şi, nu în ultimul rând, să determine penalităţi substanţiale şi o posibilă naţionalizare a plăţilor directe.
MADR susţine acordarea plăţilor pe unitatea de suprafaţă şi în următorul exerciţiu financiar comunitar
Date: