Medicii nu vor mai avea statut de bugetari

În urmă cu 48 de ore, în plină zi de odihnă, ministrul Sănătăţii, pe numele său complet Gheorghe-Eugen Nicolăescu, a declarat că lucrează la un proiect de lege vizând schimbarea statutului medicilor. Pe scurt, medicilor li se vor pune la dispoziţie trei alternative pentru exercitarea meseriei, dar şi pentru negocierea salariului în afara grilei bugetare. S-ar putea ca în felul acesta să se rezolve cel puţin două aspecte: 1. cel al statului social al medicului în planul valorii utilităţii acestuia în cadrul comunităţii umane, mai precis să nu mai existe situaţia ca femeia de serviciu de la Electrica, Rompetrol sau Ministerul X să aibă un salariu de trei sau patru ori mai mare ca al unui medic stagiar; 2. să nu mai emigreze definitiv şi masiv cadrele medicale. Oricum, dacă se va aplica în mod corect decizia anunţată duminică de ministrul Gheorghe-Eugen Nicolăescu, medicii obişnuiţi să prescrie pacienţilor doar aspirină, indiferent că au guturai sau hepatită, vor dispărea treptat din peisajul spitalelor sau cabinetelor medicale. Dar pentru a înţelege mai bine mesajul umanitar al ministrului Sănătăţii, redăm o parte din declaraţia sa publică: „Vrem să schimbăm modalitatea de funcţionare a spitalelor, astfel încât personalul medical să nu mai aibă statut bugetar, să aşezăm locul medicului acolo unde trebuie. Să stabilim pentru un medic trei posibilităţi de exercitare a profesiei: fie să fie angajatul exclusiv al spitalului, dar pentru asta trebuie să-şi negocieze un anumit salariu, în afara grilei bugetare, un nivel de salariu care să-l motiveze. O altă posibilitate: eventual să creăm secţii sau cabinete private în acel spital unde medicul poate da o consultaţie contra cost, o parte din bani urmând să revină medicului, alta spitalului. A treia posibilitate: să lucreze part time la un spital, pentru restul se poate duce unde vrea. Facem un sistem informatic pentru a nu plimba pacienţii”.
Organizarea descentralizării reale
De altfel, acum 72 de ore, ministrul Sănătăţii, Gheorghe-Eugen Nicolăescu, declarase că proiectul de reorganizare a sistemului de Sănătate are ca obiective accentuarea descentralizării acestuia şi un control mai eficient al costurilor. Poate în felul acesta, ministrul Sănătăţii va reuşi să elimine micul şi marele trafic de influenţă ce-a băgat în metastază morală spitalele româneşti, referindu-ne şi la cangrena de pe culoarele unor spitale româneşti: traficanţii de organe ce acţionează nestingheriţi, mână-n mână cu unii medici chirurgi. Pe scurt, dacă ministrul Gheorghe-Eugen Nicolăescu doreşte să rămână în istoria evoluţiei pozitive a sistemului românesc de Sănătate, va trebui să înţeleagă că are la dispoziţie, ca timp real, doar spaţiul temporal de doi ani, între campaniile electorale. Va mai trebui să înţeleagă şi necesitatea dialogului de specialitate, deoarece domnia sa nu este medic, ci absolvent al Facultăţii de Comerţ din cadrul ASE Bucureşti, promoţia1982. Astfel, din dialogul dintre contabil şi medic, explicându-şi reciproc ce nu înţelege din prima fiecare, va rezulta adevărata reformă, beneficiari sub aspectul banilor, dar şi al stării de sănătate fizică, fiind şi medicii, şi pacienţii, şi… contabili. Dialogul corect, necontaminat de grija pentru clientela politică, va avea rezultat pozitiv şi pentru noi, contemporanii lui Gheorghe-Eugen Nicolăescu, dar şi pentru generaţia viitoare. De asemenea, prin reformarea sistemului de Sănătate, se speră să se obţină economii, desigur doar estimate, pentru 2013, de 50 de milioane de euro. S-ar putea ca ministrul Neculăescu, dacă nu va fi şicanat de clientela politică, să fie mai eficient decât predecesorii săi, ţinând cont că a mai deţinut această funcţie în perioada 2007-2008, în Guvernul Tăriceanu. Deci, are ceva experienţă. Singurul lucru pe care trebuie să-l facă, repetăm, este să nu accepte comenzile clientelei politice, iar dacă vrea USL-ul, fiindcă se poate, clientela politică se poate pensiona şi pe caz de boală.
În privinţa destinaţiei banilor ce ar fi economisiţi, ministrul Nicolăescu a precizat ca vor rămâne în sistem, urmând să fie alocaţi programelor naţionale de sănătate, cu prioritate celui de oncologie. Ar fi excelent deoarece, până la guvernul Ponta, banii strânşi de DSP-uri şi CJAS-uri nu rămâneau în sistemul de Sănătate, ci prin intermediul Finanţelor ajungeau la clientela politică care, de ochii lumii, efectuau lucrări de interes public, precum: o plombare cu asfalt, o reabilitare de clădire ce aparţinea unei instituţii publice, o pavelare, lucrări foarte profitabile mai ales în timpul guvernării Boc. De altfel, lucrări de proastă calitate, ce trebuiau refăcute anual, dar cu preţuri umflate. Prin această metodă, de inginerie financiară, banii pentru Sănătate, în loc să fie folosiţi pentru nevoile obiective ale spitalelor, erau direcţionaţi către buzunarele finilor şi naşilor din reţele de socializare economică din structurile „mafiote” ale onorabilei clientele de partid ce avea şi rolul de grup de influenţă.
50 de milioane de euro
Având o structură a gândirii progresistă, în nuanţe liberale, deci fără reziduuri neo-comuniste, plus experienţa anterioară, ministrul Nicolăescu a precizat că este de preferat o reformă din mers, în locul unei noi legislaţii în sfera de reglementare a funcţionării sistemului de Sănătate, ce poate întârzia cu câţiva ani schimbările necesare. De asemenea, pentru prima dată măsurile propuse de partea românească, mai precis de către Ministerul Sănătăţii, au fost agreate şi susţinute de Fondul Monetar Internaţional. Este un semnal pozitiv, o dovadă că pentru întâia oară o reformă a unui sistem nu mai este făcută doar în folosul unui grup de influenţă politică şi economică, este aplicată şi în favoarea populaţiei, spre deosebire de perioada portocalie de involuţie a statului.
De asemenea, ministrul Nicolăescu a precizat că din posibilele fonduri economisite de 50 de milioane de euro, raportate la 2013, 20 de milioane ar proveni din reorganizarea Ministerului Sănătăţii şi a direcţiilor de sănătate publică, iar 30 de milioane, din reorganizarea caselor de asigurări de sănătate judeţene, proiectul de act normativ legat de acestea urmând să fie lansat în dezbatere publică săptămâna aceasta. Conform proiectului de HG ce va fi dezbătut public, direcţiile de sănătate publică judeţene se vor reorganiza în opt autorităţi regionale, având în subordine 34 de oficii judeţene de sănătate publică, iar serviciile judeţene de ambulanţă, în opt servicii regionale, cu 33 de staţii regionale.
Pentru o mai clară înţelegere a reorganizării sistemului de Sănătate, precizăm următoarele aspecte: Ministerul Sănătăţii va reoganiza DSP-rile în opt Autorităţi regionale de sănătate publică ce vor reprezenta autoritatea de sănătate publică la nivel local. Autorităţile regionale de sănătate publică (ARSP) vor fi ordonatori secundari de credite, vor avea personalitate juridică, vor coordona implementarea politicilor de sănătate. Pentru judeţele care vor fi capitala de regiune, Autoritatea regională de sănătate publică va îndeplini şi rolul de Oficiu judeţean de sănătate publică. De asemenea, ARSP-urile vor aviza şi autoriza structurile medicale, vor întocmi Registrul unic al cabinetelor medicale, vor ţine evidenţa medicilor rezidenţi pe post şi îi vor finanţa, vor încheia contracte cu spitalele din subor-dinea administraţiei publice locale, cu Unităţile Primiri Urgenţe, cu dispensarele TBC, cu laboratoarele de sănătate mintală, cu cabinetele de planning familial, cu cabinetele de medicină sportivă. ARSP-urile vor funcţiona în subordinea Ministerului Sănătăţii. Cele opt ARSP-uri vor avea în subordine cele 34 de Oficii judeţene de sănătate publică (OJSP) care nu vor avea personalitate juridică, nu vor fi ordonatoare de credite, dar vor avea departament de supraveghere în sănătatea publică, vor avea un birou de control în sănătate publică şi vor monitoriza factorii determinanţi din mediul de viaţă şi vor evalua riscurile de epidemie, respectiv de îmbolnăvire.
în concluzie, reorganizarea sistemului de Sănătate va avea efecte calitative reale dacă PDL-ul şi sateliţii săi se vor potoli după ce au avut o perioadă îmbelşugată de distrugere economică, socială şi morală a statului român prin aplicarea otova a reformelor de austeritate letală. Oricum, reorganizarea concepută de ministrul Nicolăescu are drept scop final apropierea tot mai mare a sistemului de Sănătate de nevoile populaţiei, nu de nevoile clientelei politice ce-a cunoscut apogeul extazului financiar în perioada Boc.