Noi descoperiri pe şantierul arheologic de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ, campania arheologică 2016

Cercetările arheologice din binecunoscutul sit paleolitic de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ au continuat şi în acest an sub egida Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte.
În campaniile arheologice din anii trecuţi, desfăşurate în binecunoscutul şantier paleolitic de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ, în nivelul Gravetian III se descoperea primul colier din 12 cochilii de melci perforaţi, atribuiţi speciei Lithoglyphus naticoides (Marin Cârciumaru, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru, The oldest snail Lithoglyphus naticoides) necklace discovered in Romania in the Gravettian III stratum of Poiana Cireşului-Piatra Neamţ 25.760±160 -27.321±234 B.P. (31.969 ka), Annales d’Université Valahia Targoviste, Section d’Archeologie et d’Histoire, Tome XIV, Numéro 1, 2012, p. 19- 42). Erau primii melci perforaţi descoperiţi în Paleoliticul din România. De atunci nu s-au mai făcut descoperiri de acest fel în nivelurile paleolitice de pe teritoriul ţării noastre.
Iată că în acest an, tot la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ şi tot în nivelul Gravetian III, conform datărilor C-14 cu o vârstă de 31.000 de ani (vârste calibrate), s-au descoperit deja încă 28 melci perforaţi (18 întregi şi zece fragmentaţi în zona orificiu-lui de suspendare). Majoritatea exemplarelor par a aparţine tot speciei Lithoglyphus naticoides, iar cel puţin 10 exemplare în mod cert unei alte specii neprecizată în această fază a cercetătorilor. Aceştia din urmă, de culoare roşiatică, excelează din punct de vedere estetic şi sunt mult mai rezistenţi. Tehnica de perforare pentru exemplarele similare celor din anii trecuţi este aceeaşi, iar pentru exemplarele roşiatice s-a utilizat o tehnică diferită, care includea procedee de abraziune a cochiliilor în zona care urma să fie perforată.
Recuperarea unor astfel de artefacte, uneori destul de fragile, cu dimesiuni între 5-9 mm diametrul nu ar fi fost posibilă decât prin aplicarea unei tehnicii de săpătură extrem de riguroasă, cu decapări milimetrice în stratele de cultură şi utilizarea exclusiv a unor spatule din lemn care să nu afecteze în niciun fel obiectele foarte fine. Acesta este, de altfel, secretul bogăţiei obiectelor de podoabă şi de artă descoperite la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ şi a faptului că acest şantier este unic şi se deosebeşte de alte situri similare, cercetate prin metode care nu au cum să ducă la recuperarea obiectelor milimetrice, dar extrem de importante, după cum se vede, pentru reconstituirea vieţii economice, sociale şi spirituale a comunităţilor preistorice. Suntem convinşi că aplicarea unei metodologii adecvate şi pe alte şantiere paleolitice din România va duce la rezultate similare celor de la Poiana Cireşului. Prin descoperirile anterioare şi cele din acest an, şantierul paleolitic de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ ne oferă una din cele mai reprezentative colecţii de cochilii de melci din cultura Gravetiană din Europa, încadrată între 20.000 şi 30.000 de ani. Mult mai fragile decât altele, aceste podoabe, folosite cu o astfel de frecvenţă, poate sublinia nu numai simţul estetic ridicat al comunităţilor paleolitice de acum 30.000 de ani, dar şi probabil diversitatea utilizării lor sub formă de coliere sau aplicate pe vestimentaţie.
Cum nivelul Gravetian III nu este epuizat în secţiunea săpată în acest an, nu este exclus ca această colecţie cu podoabe de acest fel să se îmbogăţească în zilele următoare.
„În pofida faptului că şanterul arheologic Poiana Cireşului-Piatra Neamţ oferă în fiecare an descoperiri importante pentru patrimoniul arheologic al ţării noastre şi nu numai, Ministerul Culturii, prin noua şi fantomatica Comisie Naţională de Arheologie (ultima creaţie şi ilegalitate a ex-ministrului Vlad Alexandrescu), nu a găsit de cuvinţă, ca de obicei, să atribuie fonduri pentru săpăturile arheologice din acest an, în măsura în care anul trecut aici a fost descoperită cea mai veche şi unica figurină antropomorfă paleolitică sculptată de pe teritoriul României şi din această parte a Europei (peste 23.000 de ani vârstă C-14 calibrată). Trebuie să ţinem seama că la Poiana Cireşului s-a descoperit peste 70% din toate obiectele de podoabă şi de artă mai vechi de 10.000 de ani recuperate de pe întreg teritoriul ţării noastre, de-a lungul tuturor timpurilor.
Poate că nu ar fi rău ca instituţiile competente să vadă pe ce şi cum s-au cheltuit fondurile pe şantierele arheologice în acest an în România şi mai ales cu ce rezultate.
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a cercetărilor arheologice din acest an pe şantierul arheologic de importanţă naţională şi pentru patrimoniul arheologic universal de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ trebuie să mulţumim, ca şi în anii precedenţi, Consiliului Judeţean Dâmboviţa, cu deosebire preşedintelui acestuia, conf. univ. dr. Adrian Ţuţuianu, precum şi Asociaţiei Geto-Dacii, reprezentată prin Daniel Roxin. Săpăturile arheologice s-au desfăşurat în colaborare cu Complexul Muzeal Judeţean Neamţ.
Echipa care a făcut săpăturile arheologice de la Poiana Cireşului în 2016 a fost formată din:
– Şef şantier C.S. II dr. Elena-Cristina Niţu (Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte);
– Responsabil ştiinţific prof. univ. dr. Marin Cârciumaru (Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic-Târgovişte; Universitatea Valahia din Târgovişte);
– Membrii: dr. Ovidiu Cîrstina (managerul Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte), C.S. I dr. Mădălin-Cornel Văleanu (Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi), dr. Mihaela Danu (Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi), dr. Nejma Goutas (Chargée de recherche au CNRS-Franţa), muzeograf Florin lonuţ Lupu (Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte); drd. Adrian Nicolae (Universitatea Valahia din Târgovişte), masterand Marian Leu (Universitatea Valahia din Târgovişte), drd. Sergiu Enache (Universitatea de Vest Timişoara), Anca Purcaru (voluntar), C.S. Cristian Radu (voluntar), masterand Alexandru Marian Hariga (Facultatea de Geologie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi), student Alexandru Muraru (Facultatea de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyai), masterand Dragoş Cobuz (Facultatea de Geologie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi), Antoneta Andriescu (voluntar)”, au transmis printr-un comunicat de presă şef şantier C.S. II dr. Elena-Cristina Niţu şi responsabil ştiinţific prof.univ.dr. Marin Cârciumaru.