Pârtiile de schi, în dezbatere publică

Sala Unirii a Consiliului Judeţean Dâmboviţa a găzduit dezbaterea publică privind construirea domeniului schiabil şi a infrastructurii turistice în zona Padina -Peştera (etapa I, Pârtia Cocora).
Evenimentul a presupus atât expunerea elementelor care fac oportună această investiţie, cât şi analizarea impactului generat de realizarea pârtiei Cocora asupra potenţialului turistic al judeţului Dâmboviţa.
În cadrul acestei întâlniri, Alexandru Oprea, Preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, a spus:
Această întâlnire are loc la iniţiativa Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Aşa cum vă spuneam şi în declaraţiile noastre anterioare, încercăm să ne preocupăm pentru ceea ce înseamnă dotarea cu infrastructură a ceea ce am reuşit să definim ca fiind zona staţiunii de interes naţional Padina – Peştera. Vreau să vă mulţumesc pentru faptul că aţi răspuns invitaţiei Consiliului Judeţean Dâmboviţa de a avea această discuţie, îi mulţumesc domnului Coman, reprezentantul firmei cu care consiliul judeţean a încheiat contractul pentru acest studiu de soluţie, legat de ceea ce înseamnă prima pârtie de schi din zona Padina – Peştera. Îi mulţumesc, de asemenea, domnului Jitaru, reprezentant în România al firmei Doppelmayr, pentru faptul că a dat curs invitaţiei noastre şi ştiu că are o colaborare bună cu domnul Coman; de asemenea, vă mulţumesc dumneavoastră, reprezentanţilor Parcului Natural Bucegi, domnilor arhitecţi, reprezentanţilor Romsilva, Universităţii Valahia şi, nu în ultimul rând, reprezentanţilor investitorilor privaţi şi ai autorităţilor locale din zona respectivă. Sigur că cel puţin eu aud vorbindu-se despre ceea ce înseamnă staţiunea Padina – Peştera şi pârtii de schi încă de prin anii 2004 – 2005. Sigur că putem discuta despre ceea ce s-a făcut şi, mai ales, despre ceea ce nu s-a făcut. Până să vin la această întâlnire am avut o discuţie cu reprezentanţii Parcului Natural Bucegi, pentru că ar trebui să ştim acest lucru -este singura staţiune turistică proiectată a fi făcută, în ultimii 30 de ani, în România, de la zero şi singura staţiune turistică ce se construieşte într-un parc natural. Deci, cred că ar trebui să avem în vedere aceste lucruri în momentul în care discutăm despre orice proiect de investiţii. Ştiţi foarte clar că acolo chiar se lucrează şi este în fază de finalizare planul de man-angement al parcului, care ar urma să definească, în momentul în care va fi aprobat de către instituţiile competente, ce înseamnă o zonă de dezvoltare durabilă, zone de protecţie sau zonă de protecţie exclusivă.
O altă precizare – acolo sunt mai multe idei, mai multe concepte referitoare la pârtiile de schi. Şi mai fac o precizare foarte importantă pentru opinia publică: discutăm despre o pârtie de schi, dar nu a discutat nimeni, până acum, de infrastructura conexă pârtiilor de schi, în speţă drumul de acces la pârtie, drumul tehnologic care ar trebui să deservească pârtia, instalaţiile de alimentare cu energie electrică, instalaţiile de alimentare cu energie pe cablu, instalaţiile de zăpadă artificială pentru pârtiile de schi. Aceste lucruri nu se pot întâmpla într-o noapte şi presupun un efort titanic, nu numai prin prisma, să spunem, a coordonării, ci, mai ales, pentru ceea ce înseamnă această zonă. Sigur că s-au făcut paşi înainte şi eu cred că astăzi va fi o primă discuţie. Vă rog pe dumneavoastră şi pe reprezentanţii mediului de afaceri şi ai posibililor investitori, ai autorităţilor, ai instituţiilor cu rol de control şi implementare, să ridicăm problemele care sunt de luat în calcul pentru ceea ce vrem să dezvoltăm acolo.
De asemenea, eu am speranţa că, în cadrul viitorului POR 2021 – 2027, vom putea accesa, cel puţin la nivelul regiunii, fonduri pentru dezvoltarea staţiunilor turistice de interes naţional, pentru că, vă spun sincer, nu e uşor să găsim atâtea resurse financiare pentru a crea acolo infrastructura de drumuri, infrastructura de alimentare cu apă şi reţeaua de canalizare, infrastructura de alimentare cu energie electrică, gaze, infrastructura conexă, stradală, ceea ce înseamnă parcări, iluminat public şi tot ce trebuie să avem într-o staţiune în secolul al XXI-lea.
Repet, este un început, este un concept pe care ne străduim să îl integrăm. Sigur că nu este perfect, ci perfectibil, dar este un pas înainte. Colegii mei cu pregătire tehnică vă vor da explicaţii tehnice; eu pornesc însă de la premisa că important este să începem. Şi să începem de undeva. Să facem această primă pârtie şi, desigur, să facem demersurile necesare, pentru că nu este rezolvată în totalitate, astăzi, când vorbim, problema exproprierilor, cel puţin în legătură cu ceea ce înseamnă partea conexă pârtiilor; vă spuneam despre drumul de acces – ce înseamnă, viitoarea translatare a zonei unde vor veni pilonii pentru stâlpii de susţinere ai instalaţiei de transport, ce înseamnă drumul tehnologic etc. Sunt multe lucruri de făcut şi la nivelul instituţiei pe care o reprezint, lucruri care presupun, în primul rând, alocarea de resurse – şi nu puţine. Nu în ultimul rând, fac precizarea că, în această întreprindere, în acest parteneriat, ar trebui să fim cu toţii. Adică să nu pornim de la premisa că suntem competitori, ci parteneri; am rugămintea la dumneavoastră, la mediul privat, la instituţiile statului – trebuie să înţelegem că acest lucru va însemna dezvoltare pentru judeţul Dâmboviţa. Foarte multe persoane întrebau în cât timp se poate face; domnul Jitaru a fost martor la discuţia pe care am avut-o la sediul firmei Doppelmayr, unde ni s-a spus foarte clar că, într-o marjă optimistă, în condiţiile în care avem resursele financiare asigurate – între 5 şi 7 ani, iar, în condiţiile în care nu avem resursele financiare asigurate, undeva spre 30 de ani. Deci lucrurile nu se întâmplă peste noapte şi nu se întâmplă de pe o zi pe alta, dar cred că menirea noastră aici este să stabilim o foaie de parcurs – şi asta ne propunem în primul rând, cu etape de care să ne ţinem, indiferent de cei care, într-un fel sau altul, vor decide destinele acestei comunităţi. Important este să începem şi să ne ţinem de treabă.
Pe lângă prezentarea tehnică a acestui proiect, dezbaterea de astăzi le-a dat celor prezenţi posibilitatea de a-şi exprima punctele de vedere, astfel încât să fie luate în calcul toate aspectele menite să asigure cadrul legal corespunzător realizării acestei investiţii.
La dezbatere au mai fost prezenţi: Teodor Bâte, arhitectul-şef al judeţului, Călin Oros, rectorul Universităţii Valahia din Târgovişte, Horia luncu, directorul Parcului Natural Bucegi, reprezentanţi ai Romsilva, ai instituţiilor de mediu, ai investitorilor privaţi şi administraţiei publice locale şi judeţene.