Permanentul eşec al învăţământului românesc

Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi (FNAP) din învăţământul preuniversitar, Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) susţin că păstrarea clasei a IX-a în cadrul învăţământului gimnazial nu este cea mai strălucită idee a Ministerului învăţmântului, deoarece oricâte soluţii ar căuta inspectorii generali, resursele umane şi infrastructura nu sunt suficiente. Astfel, încă din etapa discutării Legii Educaţiei Naţionale s-au ivit probleme deoarece, prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu s-a constatat că se aglomerau foarte mult şcolile. Argumentul este cel deja prezentat: nu există infrastructura necesară, nici suficiente resurse umane, dar nici necesarul de spaţii pentru laboratoare. în plus, normele didactice erau date peste cap. De asemenea, s-a constatat că trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, stipulată de Legea Educaţiei Naţionale, crea în realitate un handicap intelectual, profesional pentru integrarea cât mai adecvată social a copiilor din mediul rural românesc care, şi acum, sunt defavorizaţi în ceea ce priveşte asimilarea de suficiente cunoştinţe pentru integrarea lor cât rapidă în structurile sociale şi profesionale impuse de evoluţia actuală. De asemenea, în urma analizelor efectuate de specialiştii în pedagogie şi psihologia comportamentului şcolar nu este indicată trecerea clasei a IX-a la ciclul gimnazial, deoarece pot apărea condiţiile favorizării apariţiei unui mediu conflictual violent sau pur agresiv verbal, între elevii claselor a V-a, a VI-a şi cei de clasa a IX-a. în plus, pentru o corectă integrare socio-profesională, intelectuală şi mentală a elevilor în structurile sociale, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi este de părere că ciclul liceal trebuie neapărat să aibă o desfăşurare de patru ani, trei ani fiind insuficienţi pentru accederea la o valoare a performanţelor cognitive şi de abilităţi.
O altă observaţie pertinentă a fost făcută de Iulia Miron, preşedinta Consiliului Naţional al Elevilor referitoare la „moda” evaluărilor. Iulia Miron a scos în evidenţă o altă aberaţie a învăţământului românesc post-decembrist: mai întâi se face evaluare transdisciplinară şi apoi învăţământ, ceea ce este aberant deoarece disciplinele nu sunt transdiscipli-nare. în această situaţie, doar evaluările de final de ciclu sunt indicate, putând atinge scopul propus.
La rândul lor, reprezentantul membrilor Federaţiei „Spiru Haret”, Marius Nistor, consideră un abuz faptul că nu s-a ţinut cont de părerea cadrelor didactice atunci când s-a decis trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu. în consecinţă, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a propus comisiei de specialitate de la Camera Deputaţilor o serie de modificări la Legea învăţământului, printre care şi revenirea clasei a noua la liceu. Din punctul de vedere al ministrului de resort, trecerea clasei a IX-a la ciclul gimnazial ar provoca o mare bulversare, asemănătoare cu cea inaugurată de implementarea Legii 1/2011. în plus, susţine ministrul, nu avem un concept educaţional autohton care să justifice mutarea clasei a noua gimnaziu. în cazul de faţă trebuie ţinut cont şi de tradiţia învăţământului românesc. Există ţări care prin tradiţie au liceul de trei ani şi au infrastructura şcolară construită în aceasta logică, dar există şi ţări care au licee de patru ani. Adevărul este că riscăm să afectăm, nu să încetinim evoluţia structurilor sociale, prin sacrificarea a două, trei generaţii, prin implementarea încercării de a crea un nou fond intelectual, fără a avea infra-structua şi resursele umane necesare.