Poliţiştii dâmboviţeni sărbătoresc 193 de ani de la înfiinţarea Poliţiei Române

Ca în fiecare an, pe 25 martie este sărbătoarea creştinească „Buna Vestire” dar şi Ziua Poliţie Române. În acest sens au avut şi vor avea loc o serie de manifestări prin care poliţiştii dâmboviţeni îşi fac cunoscută activitatea. Ca în fiecare an, în data de 25 martie, vor fi premiaţi şi avansaţi în grad cei mai buni poliţişti. Prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23.04.2002 data de 25 martie a fost desemnată Ziua Poliţiei Române. Alegerea acestei date este legată de simbolul creştin al Bunei Vestiri aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române. In anul 1822 domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Agă Mihăiţă Filipescu (şeful poliţiei din acele timpuri) drapelul pe care este cusută sigla Steagului Agiei. Alături de siglă se află o ghirlandă din aur în interiorul căreia este prezentată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire). Poliţia Română este parte integrantă a Ministerului Administraţiei şi lnternelor, fiind instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii. Primele atestări privind Poliţia Română datează din vremea lui Neagoe Basarab (domnitor al Ţării Româneşti între 1512 -1521) sau a lui Mihai Viteazu (crearea instituţiei agiei), continuă cu domnia lui Mihail Şuţu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate şi reglementarea portului armelor), iar din 1806 organele de pază şi ordine din Capitală primesc denumirea generică de POLlŢlE. În 1821 Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe şi impozite celor însărcinaţi să menţină ordinea publică şi să apere proprietatea cetăţenilor, iar în 1831, prin Regulamentele organice, atribuţiile poliţiei sunt extinse. În timpul Revoluţiei de la 1848 are loc reorganizarea poliţiei, prin apariţia instituţiei şefului poliţiei Capitalei, căruia i se subordonează Guardia municipală. La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite „Cronica poliţienească” prin care, în cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile „înaltei poliţii” şi „obişnuitei poliţii”, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuţii în organizarea şi coordonarea activităţilor poliţieneşti. Începând cu Legea de organizare a poliţiei a lui Alexandru loan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie 1929), competenţele organelor de poliţie sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate. Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înfiinţează Miliţia, apoi, prin Decretul – Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reînfiinţează Poliţia Română ale cărei competenţe vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 şi prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.Din 1990, Poliţia Română a cunoscut mai multe etape de transformări menite să asigure siguranţa persoanelor, a colectivităţilor, drepturilor legitime ale cetăţenilor, precum şi a altor drepturi prevăzute în acte internaţionale la care România este parte.
Organizarea Poliţiei Române
Poliţia Română are următoarea structură organizatorică: Inspectoratul General al Poliţiei Române, unităţi teritoriale aflate în subordinea lnspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratele judeţene de poliţie, instituţii de învăţământ pentru formarea şi pregătirea continuă a personalului, alte unităţi necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice poliţiei, înfiinţate potrivit legii.