de Gustave Le Bon_
în ceea ce priveşte frica, am consacrat deja un capitol referitor la efectele ei. Sper că nimeni nu va contesta enorma influenţă pe care o joacă frica, în momente vitale, asupra evoluţiei sociale. Rolul pe care-l joacă frica a devenit foarte vizibil, la scară naţională, în recenta elaborare şi aplicare a majorităţii legilor, mai ales în timpul primei greve a poştaşilor când miniştri şi Parlamentul au cedat, înclinându-se mai mult decât ar fi trebuit în faţă jignitoarelor ameninţări proferate de funcţionarii revoltaţi.
Al doilea factor la care m-am referit, persecutarea minorităţilor, este prea evident prin formele sale de manifestare socială ca să mai fie nevoie să-l luăm în discuţie. Persecutarea minorităţilor a fost motivul de bază a multora din acţiunile majorităţii miniştrilor care s-au perindat prin guvern.
„Waldeck-Rousseau, se scria recent într-un mare ziar, a stat trei ani cu legea ce ataca congregaţiile; Domnul Combes, la fel cu legea vizând închiderea şcolilor şi expulzarea călugărilor; Domnul Rouvi-er, cu legea separării Bisericii de Stat. S-a sperat că s-ar putea calma starea de surescitare a populaţiei dacă i se va da, ca pradă pentru sfâşiat, bunurile fabricilor şi ale bisericilor”.
Dintre cei trei factori menţionaţi, ultimul, influenţa colectivismului asupra maselor, aşa cum am demonstrat deja, are cel mai activ rol în manevrarea mulţimilor de oameni. Prin puterea de
convingere, prin repetarea mesajului adresat maselor şi prin molipsire, teoriile colectiviste au ajuns să fie o religie cu dogme mai intolerante decât cele ale vechilor religii. Chiar religia de tip creştin ce combate colectivismul a ajuns să fie contaminată de el şi de abia îndrăzneşte să-l combată. Suntem contemporani cu un fel de repetare a începuturilor creştinismului, când fiind foarte răspândit, încă nu era triumfător. Este cazul actual al răspândirii colectivismului.
Influenţa colectivismului a dus la promulgarea şi adoptarea a numeroase legi dezastruoase, cum a fost pentru Stat cumpărarea Companiei Vestului, cumpărare ce s-a dovedit dezastruoasă pentru buget. Pentru a intra pe sub pielea colectiviştilor, mulţi radicali au trecu această cumpărare în programul lor şi doar acest singur motiv i-a determinat s-o voteze fără să se îngrijoreze pentru consecinţele ce vor rezulta, consecinţe asupra cărora au avertizat toţi economiştii, ceea ce s-a şi întâmplat în realitate mai repede decât se prevăzuse.
Teoriilor colectiviste şi valul de umanitarism pe care se prijină acestea au dus la apariţia multor legi a căror rezultat a fost, după cum am demonstrat într-un alt capitol, dezorganizarea sistemului nostru moral, a comerţului, marinei şi industriei noastră.
Tradus din franceză de către Mircea COTÂRŢĂ spre luminarea minţii politicienilor dâmboviţeni şi a jurnaliştilor locali. Deasemenea, Mircea Cotârţă se ocupă cu tehoredactarea cotidianului „Dâmboviţa”, din ziua a 25-a a celei de a opta luni a anului 2013.
